Fota: "Cea mai importantă relaţie militară bilaterală de dezvoltare e cu Statul Major al Armatei Ruse"

Fostul consilier prezidenţial pentru securitate naţională, Iulian Fota, a pledat, marţi, în cadrul unei dezbateri despre implicaţiile pe care le are schimbarea ordinii internaţionale asupra României, că Bucureştiul ar trebui să vină cu politici noi atât în zona diplomaţiei clasice, cât şi a celei militare, precizând că "cea mai importantă relaţie militară bilaterală pe care România ar trebui să o dezvolte e cu Statul Major al Armatei Ruse".

În context, Fota a arătat că, din perspectiva României, lucrurile arată mai degrabă ca în anii de dinainte de 1938 - 1940 - când ţara "s-a trezit" brusc într-o cu totul altă situaţie internaţională - decât ca în anii de după 1989 - 1990, când, susţine fostul consilier prezidenţial, Bucureştiul a avut timp să se adapteze la schimbări.

Referindu-se la Brexit, Iulian Fota l-a descris drept "un eveniment catastrofic", potrivit Agerpres. El a susţinut necesitatea unui efort de organizare şi imaginaţie din partea României, astfel încât ţara să poată face faţă evoluţiilor de pe plan internaţional.

"Cred că ne trebuie noi politici. În primul rând, zona diplomaţiei tradiţionale, a MAE, ne trebuie idei noi şi iniţiativă şi în zona de diplomaţie militară. Poate că cea mai importantă relaţie militară bilaterală pe care România ar trebui să o dezvolte - o să râdeţi - e cu Statul Major al Armatei Ruse. Ca să nu mă refer la relaţia cu Rusia în ansamblu. E o epocă în care trebuie să renunţăm la o serie întreagă de limitări în acţiunea noastră diplomatică şi să începem să fim un pic mai inventivi pentru că asta e ceea ce alţii deja fac şi n-am inventa aici nimic", a afirmat Fota, la Palatul Parlamentului, în cadrul dezbaterii organizate de Comisia pentru afaceri europene de la Camera Deputaţilor.

La rândul său, preşedintele acestei comisii, Ana Birchall, a evocat provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, atrăgând atenţia asupra pericolului euroscepticismului şi naţionalismului care se manifestă la nivelul UE.

"Acum UE trebuie să-şi regândească strategia pe termen mediu şi lung, iar familia europeană trebuie să fie nu numai solidară, dar trebuie să meargă mai departe prin dialog, consens, fără reacţii emoţionale. (...) În acest moment, UE e şi într-o criză de încredere atât în ceea ce priveşte proiectul european, dar şi o criză de încredere între statele membre. Pentru România e o mare oportunitate în a-şi asuma un rol foarte important în UE şi un rol extrem de important în regiunea noastră, dar depinde numai de noi dacă ştim să ne asumăm acest rol, inclusiv prin a promova şi a fi generator de politici europene", a declarat Birchall.

Tema Brexitului a fost tratată şi de Ştefan Alexandru Tinca, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale. În opinia sa, pe acest subiect există o dezbatere emoţională puternică ce ar fi bine să se estompeze în timp.

"Să fim lucizi. Nu se pot şterge cu buretele în doi ani peste 40 de ani de apartenenţă a Marii Britanii la UE. Dacă Marea Britanie va decide să iasă din UE, eu sunt convins că tipul de relaţie între această ţară şi UE va rămâne una foarte puternică şi foarte strânsă, probabil ceva inovator, în calitate de stat terţ special, pentru că sunt foarte multe interese în joc", a spus Tinca.

Pe de altă parte, Dănuţ Sebastian Neculăescu, secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe, a menţionat, pe lângă Brexit, alte două provocări de securitate - din est şi din sud. "Aceste două evoluţii de securitate sunt vitale la adresa construcţiei euroatlantice şi ele necesită un răspuns", a spus Neculăescu.