FOTBAL ŞI BANI Migraţia, un fenomen care sufocă echipele naţionale din Est

Centrul Internaţional pentru Studii legate de Sport avertizează că fotbalul european la nivelul echipelor naţionale poate avea o mare problemă din cauza importurilor masive de jucători din Africa şi America de Sud. Libertatea de mişcare pe piaţa muncii nu trebuie îngrădită, dar federaţiile naţionale se văd obligate să adopte unele măsuri pentru ca baza de selecţie să nu se îngusteze dramatic. Această situaţie se manifestă din plin şi în Liga 1, unde în acest moment loturile celor 18 cluburi autohtone au în componenţă 30% jucători de peste hotare. La începutul ediţiei de campionat erau legitimaţi la cluburile de la noi nu mai puţin de 165 de "stranieri", 75 dintre aceştia, sub 50%, evoluând în primele 3 etape. În turul campionatului 2012-2013 în Liga 1 au evoluat jucători din 50 de ţări, majoritate fiind Brazilia, 32. Înainte de începerea perioadei de transferuri, când se produc mutaţii consistente în loturile echipelor, campioana CFR avea cei mai mulţi de jucători străini, 19. Astra Giurgiu şi Gaz Metan Mediaş câte 11, FC Vaslui 9, iar Steaua 6. În mod normal, Viitorul Constanţa, echipă gândită de Gheorghe Hagi ca o pepinieră pentru cluburile autohtone dar şi pentru echipa naţională, are un singur străin legitimat în lot, un macedonean. Dacă în 2008 în Liga 1 evoluau 160 de "stranieri", odată cu apariţia crizei financiare numărul acestora a scăzut astfel că în 2009 erau 130 din 34 de ţări. În 2011 transferurile de peste hotare au crescut, ajungându-se la 141 de "stranieri", mai mult de jumătate din aceştia provenind din ţări din Africa şi America de Sud, aceştia fiind consideraţi fotbalişti extracomunitari. Despre calitatea acestora nu se poate comenta foarte mult. La Cupa Africii care se desfăşoară în acest moment, Liga 1 are un singur jucător, Varela (FC Vaslui) fundaş în naţionala Insulelor Capului Verde. La fel au stat lucrurile şi la Campionatul European, desfăşurat anul trecut, doar portarul portughez Beto, atunci la CFR Cluj, aflându-se în lotul unei echipe prezente la turneul final.

Rezultatele foarte slabe din ultimul deceniu ale echipei noastre naţionale, o singură calificare la un turneu final, sunt o consecinţă directă a acestei stări de fapt. Foarte puţine echipe autohtone pot spune că au centre de copii şi juniori la un nivel decent.

Conform Centrului Internaţional pentru Studii legate de Sport (CIES), organism asociat FIFA, jucătorii străini care evoluează în Europa reprezintă în medie 36% din totalul fotbaliştilor, iar în şase campionate - Cipru, Anglia, Portugalia, Belgia, Italia şi Turcia - numărul lor depăşeşte 50%. Cu toate acestea, importurile de fotbalişti afectează cel mai mult echipele naţionale din Europa de Est. Cei mai mulţi jucători străini provin din Brazilia, 515 în 2012. Franţa ocupă locul doi în topul ţărilor care au oferit jucători altor campionate, cu 269 de fotbalişti, 24 mai mulţi decât în 2011. Pe poziţia a treia se află Serbia, urmată de Argentina. Spectaculoasă este creşterea numărului de jucători spanioli şi portughezi plecaţi în alte campionate în 2012, faţă de 2011, aceasta fiind determinată de criza economică, dar şi de cota foarte bună pe care o are fotbalul iberic în acest moment, cu Spania Campioană Mondială şi Europeană en titre. Numărul spaniolilor care evoluează în alte ţări a crescut de la 34 la 148 într-un an, iar cel al portughezilor de la 41 la 171. Creşterea proporţiei de jucători străini din campionatele europene duce la diminuarea procentului de fotbalişti formaţi la club. Proporţia acestora a fost de 21,1 % din total în 2012, cea mai mică înregistrată vreodată.