Moneda Elveţiei, francul, a fluctuat anul trecut, câştigând uşor peste 1% la finele lui 2016, raportat la euro, în condiţiile în care, în unele momente de incertitudine, investitorii s-au orientat către acest plasament considerat sigur.
Francul a încheiat 2016 cu un curs de circa 1,07 unităţi/euro.
Pornind de la un nivel de aproape 1,60 unităţi/euro la scurt timp după falimentul băncii americane "Lehman Brothers", în 2008, francul a trecut printr-o perioadă de apreciere de neoprit, ajungând aproape la paritate cu euro înainte ca Elveţia să introducă, în septembrie 2011, un plafon minim pentru acest curs (1,20 franci/euro). Cei trei ani în care a fost aplicat acest plafon a dus la consolidarea puternică a rezervelor valutare ale ţării.
În 15 ianuarie 2015, Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a decis să renunţe la plafonul minim de 1,20 franci/euro impus cursului, iar în urma anunţului privind eliminarea acestuia, francul s-a apreciat cu aproximativ 40% faţă de euro şi dolar. Evoluţia a afectat exporturile ţării, care au devenit mai scumpe pentru cumpărătorii externi.
La un an după momentul respectiv, SNB continua să considere francul "puternic supraevaluat", dar a considerat nivelul la care ajunsese moneda "tolerabil" pentru exportatorii elveţieni către zona euro.
În prima săptămână a lui 2016, SNB estima că francul va stagna sau va slăbi în anul respectiv, dar avertiza că statutul de "investiţie sigură" al monedei ţării ar putea atrage o cerere importantă de plasamente în cazul apariţiei unor incertitudini.
În primele zile ale anului trecut, francul trecea de 1,08 unităţi/euro.
La data de 14 ianuarie 2016, preşedintele SNB, Thomas Jordan, declara că banca centrală este dispusă, în continuare, să vândă franci, ca să susţină moneda locală. La momentul respectiv, francul avea un curs de peste 1,09 unităţi/euro, iar oficialul SNB afirma că o scădere puternică a monedei ar fi binevenită pentru economia Elveţiei, care a fost supusă presiunilor anul trecut, după eliminarea plafonului minim impus cursului franc/euro.
În acest context, moneda coboară la 1,10805 unităţi/euro în 28 ianuarie - cel mai redus nivel de la abandonarea pragului minim, în 2015.
În 4 februarie, francul scade la 1,1150 unităţi/euro, după ce preşedintele SNB a afirmat, din nou, că moneda naţională "încă este puternic supraevaluată" şi a menţionat că oficialii SNB sunt foarte atenţi la măsurile Băncii Centrale Europene (BCE).
Francul consemnează, în 24 februarie, cel mai mare avans din august până la momentul respectiv, pe fondul apariţiei temerilor legate de posibila decizie a britanicilor privind părăsirea Uniunii Europene (Brexit). Atunci, francul a ajuns la 1,09161 unităţi/euro.
În 4 martie, SNB anunţă că a înregistrat pierderi record de 23,3 miliarde de franci (23,45 miliarde de dolari) în 2015, în mare parte din cauza aprecierii francului după eliminarea plafonului impus cursului de schimb, ceea ce duce cotaţia la 1,10489 unităţi/euro.
Dacă la data de 20 mai, cursul ajunsese la 1,111 unităţi/euro, în 14 iunie, în aşteptarea referendumului din Marea Britanie privind apartenenţa acestei ţări la UE, francul urcă la 1,0796 unităţi/euro, în baza cererii mari din partea investitorilor.
În 24 iunie, la o zi după ce Marea Britanie a decis să iasă din UE, francul a înregistrat cel mai mare avans de după eliminarea plafonului, în 15 ianuarie 2015, ajungând la 1,0650 unităţi/euro. Conform analiştilor, SNB a intervenit pe piaţă în ziua respectivă.
În prima zi a lunii august, francul atingea 1,08104 unităţi/euro, după ce preşedintele SNB, Thomas Jordan, a spus că banca are spaţiu de manevră ca să intervină pe pieţele valutare, în condiţiile în care francul continuă să fie supraevaluat în raport cu euro.
În 31 august, moneda elveţiană înregistra un nivel de 1,09776 unităţi/euro, după ce SNB a devenit un investitor important pe pieţele de acţiuni, ca urmare a politicii sale de a ţine sub control valoarea francului elveţian.
În 30 septembrie, francul atingea 1,08110 unităţi/euro, cel mai ridicat curs de după 2 august, după apariţia unor temeri legate de sănătatea băncii germane "Deutsche Bank".
Mai târziu, în 2 noiembrie, francul a urcat la 1,07542 unităţi/euro, cel mai puternic curs de după 27 iunie, ca urmare a scăderii pieţelor acţiunilor şi a declinului cererii pentru active sigure, în aşteptarea alegerilor prezidenţiale din SUA, desfăşurate în 8 noiembrie.
La data de 15 decembrie, moneda atingea 1,0735 unităţi/euro, când SNB a informat că îşi menţine politica monetară expansionistă, respectiv dobânda Libor la trei luni (între -1,25% şi -0,25%). Moneda mai câştigă teren, iar în 20 decembrie ajunge la 1,069 unităţi/euro, din cauza atentatelor teroriste din Turcia şi Germania, care au alimentat temerile în Occident.
În ultima zi de tranzacţionare a lui 2016 (30 decembrie), francul a avut un curs de 1,07209 unităţi/euro, depreciindu-se pe fondul sporirii apetitului la risc al investitorilor.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.01.2017, 06:32)
Totusi cam putin sa apreciat cu atatea evenimente. Anul acesta inca 1% ca sunt alegeri in UE.