Franks, FMI: Cheltuiala publică din România este "infestată" de ineficienţă

• Fondul nu va impune condiţii privind privatizarea anumitor companii de stat

Consolidarea fiscală trebuie să continue în România pentru a reduce deficitul bugetar, mai ales în condiţiile unei slabe absorbţii a fondurilor europene şi a unor cheltuieli publice "infestate" de ineficienţă, afirmă şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks. Domnia sa a explicat: "Trebuie să continuăm procesul de consolidare fiscală pentru ca Româ­nia să-şi îndeplinească obligaţiile de a reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB până în 2012. Greutăţile cele mai importante au fost depăşite prin măsurile dure deja adoptate. Vom completa acest proces acordând atenţie acelor limitări care stau în calea creşterii economice".

Potrivit Mediafax, Franks a arătat că una dintre aceste limitări este absorbţia fondurilor europene, care are ca obiectiv îmbunătăţirea infrastructurii, a sistemului de educaţie şi alte zone care susţin creşterea economică: "În momentul de faţă, cheltuiala publică este infestată de ineficienţă şi sub 3% din suma de 19 miliarde de euro pusă la dispoziţia României pentru fonduri structurale este utilizată. Trebuie să ne asigurăm că România va beneficia cât se poate de mult de aceste fonduri".

În ceea ce priveşte actualul acord, care se încheie pe 30 martie, oficialul FMI spune că au fost atinse trei mari obiective, respectiv corectarea unor dezechilibre la nivel macroeconomic, începerea procesului de reformă şi evitarea unei crize bancare. Deşi România este printre cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană, Jeffrey Franks crede că economia are şanse să crească în viitor mai rapid decât media UE, ceea ce va ajuta ţara să recupereze din decalajul faţă de standardul de viaţă din statele membre mai bogate.

• Arieratele statului la nivel central au fost aproape eliminate

Arieratele statului la nivel central au fost aproape eliminate, iar la nivel local legislaţia permite un control mai bun, astfel că în viitorul acord atenţia va fi orientată spre datoriile companiilor de stat, care sunt o problemă serioasă, a mai spus Jeffrey Franks. Domnia sa a subliniat: "La nivel central şi la nivelul asigurărilor sociale suntem foarte aproape să eliminăm în totalitate arieratele. Este o realizare foarte importantă în cadrul programului. Vrem să ne asigurăm că în viitor facturile neplătite sunt achitate înainte ca ele să devină arierate". El a arătat că cea mai mare problemă în viitorul program o constituie arieratele din sectorul companiilor de stat, care sunt cu mult mai mari decât cele guvernamentale.

Oficialul FMI susţine că sunt mai multe metode prin care poate fi rezolvată problema arieratelor acumulate de companiile de stat. Prima soluţie ar fi ca societatea respectivă să devină viabilă din punct de vedere financiar, astfel încât să aibă suficienţi bani pentru a plăti datoriile. În cazul în care o astfel de soluţie nu va putea fi realizată, există varianta unui acord cu creditorii pentru restructurarea datoriilor sau, în ultimă instanţă, declararea falimentului.

Franks a reiterat că FMI nu va impune condiţii privind privatizarea anumitor companii de stat, decizia privind vânzarea, restructurarea sau închiderea acestora aparţinând statului. În noul acord cu FMI, lista societăţilor de stat monitorizate va fi extinsă prin includerea unor companii precum Tarom, Poşta Română, Oltchim, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia sau Electrica Transilvania Nord pentru a fi urmărite atât pierderile, cât şi arieratele.

• România nu-şi poate permite luxul să reducă taxele

România nu-şi poate permite luxul, precum Japonia, să reducă taxele şi să crească deficitul bugetar pentru a stimula economia, deoarece astfel de măsuri sunt posibile doar în ţări care nu au constrângeri privind finanţarea pe pieţele internaţionale, consideră Jeffrey Franks. Spre deosebire de România, în ţări precum Japonia, SUA sau Germania nu există constrângeri privind capacitatea lor de a finanţa deficitul de pe pieţele internaţionale pentru că există o cerere constantă şi puternică pentru obligaţiunile lor, mai afirmă domnia sa.

Franks spune că cea mai bună metodă pentru a stimula economia României este adoptarea de reforme structurale care să facă economia mai productivă.

• Aprecierea leului, vot de încredere dat de investitorii străini

Aprecierea leului este un vot de încredere dat de investitorii străini, în condiţiile în care fluxurile de capital sunt mai degrabă orientate către România decât din interiorul ţării spre exterior, a declarat şeful misiunii FMI în România. Domnia sa a afirmat: "Cred că aprecierea din ultima vreme a fost determinată de un val de încredere faţă de România. În prezent, există anumite fluxuri de capital care mai degrabă sunt orientate către interior decât din ţară către exterior. Presiunea pe aprecierea unei monede este, de obicei, un vot de încredere dat de investitori în ţara respectivă".

BNR va lua măsurile de politică monetară necesare pentru a reduce din nou inflaţia după ce preţurile au crescut peste aşteptări în primele două luni, influenţate de cotaţiile internaţionale la alimente, petrol şi energie, a mai spus oficialul FMI adăugând: "Motivele pentru care inflaţia din ultime două luni a fost pes­te aşteptări nu a avut legătură cu BNR, au legătură cu evoluţia comerţului internaţional, în special cu preţurile la alimente, petrol şi energie. Acestea au urcat mai mult decât s-a anticipat".