Asociaţia pentru Certificare Forestieră Forest Stewardship Council (FSC) a luat decizia, la finalul săptămânii trecute, să se disocieze de compania Holzindustrie Schweighofer (HS), activă în industria lemnului. Reprezentanţii Holzindustrie Schweighofer au anunţat că vor dezvolta un plan de reasociere la Asociaţia pentru Certificare Forestieră (The Forest Stewardship Council, FSC), spunând că acuzaţiile sunt "surprinzătoare".
"Grupul Schweighofer primeşte decizia FSC de a se dezasocia de grup ca un prilej de a intensifica şi mai mult eforturile sale de a implementa şi optimiza sistemele de control pentru a asigura un lanţ de aprovizionare sustenabil în România", se arată într-un comunicat transmis vineri de către reprezentanţii Holzindustrie Schweighofer. Potrivit sursei citate, la jumătatea lunii ianuarie, compania a prezentat un set de măsuri complete care vor "stabili o nouă arhitectură a siguranţei" şi care "depăşeşte toate cerinţele legale", grupul urmând să investească aproximativ 1 milion de euro în noul său sistem de control, în cursul anului 2017.
Johannes Zahnen, Specialist forestier la WWF, a declarat: "Timp de mai mulţi ani, WWF şi alte ONG-uri au semnalat legăturile HS cu exploatarea ilegala a lemnului din România. Acuzaţiile aduse sunt atât de grave încât decizia FSC este singura consecinţă corectă. (...) Opinia noastră este că, în ciuda faptului că i-a fost oferită ocazia să îşi asume responsabilitatea şi să ia măsuri concrete pentru a îşi schimba practicile, HS nu a reuşit să îşi recunoască în mod corespunzător responsabilitatea pentru neregulile şi ilegalităţile din lanţul său de aprovizionare şi să implice formal părţile interesate, ambele puncte fiind parte din precondiţiile FSC".
"HS este hotărâtă să facă tot ce îi stă în putere să convingă FSC şi ceilalţi factori interesaţi, de eficienţa acestui nou sistem. Holzindustrie Schweighofer îşi propune să dezvolte împreună cu FSC un plan de reasociere cât de curând posibil", se mai arată în comunicatul HS. Reprezentanţii companiei spun că FSC a aprobat planul de acţiuni al Holzindustrie Schweighofer care a fost implementat în ultimele trei luni şi "admite că este un punct de plecare bun pentru a continua dialogul şi pentru a dezvolta un plan de reasociere".
"FSC a luat decizia pe baza informaţiilor cu privire la posibile încălcări ale standardelor de măsurare a lemnului care i-au fost aduse în atenţie în timpul perioadei de probaţiune. Consiliul Director al FSC a explicat că noile investigaţii nu au fost compatibile cu statutul de probaţiune şi acest lucru a condus la dezasociere", spun oficialii grupului.
Aceştia arată că, având în vedere că Holzindustrie Schweighofer şi-a calibrat echipamentul de măsurat şi are şi un sistem de conformitate "care respectă foarte strict cadrul legal", acuzaţiile care îi sunt aduse sunt "surprinzătoare". Cu toate acestea, reprezentanţii Holzindustrie Schweighofer garantează "colaborarea totală" cu FSC în investigaţii, spunând că vor face toate eforturile pentru a convinge "de eficienţa măsurilor şi de angajamentul său cu privire la practicile de afaceri sustenabile".
"Ne păstrăm pe deplin angajamentul asumat în lupta împotriva tăierilor ilegale în România, chiar dacă noi nu executăm operaţiuni de exploatare forestieră. Vom continua cu toată puterea în direcţia transparenţei, a dialogului cu organizaţiile de mediu şi vom implementa planul nostru pentru o industrie forestieră sustenabilă în România", spune Frank Aigner, director general al Grupului Schweighofer.
Compania anunţă că va dezvolta un plan de reasociere şi va continua să urmeze standardele stricte impuse de FSC, chiar dacă grupul este dezasociat. "Dezasocierea FSC de noi este o bază bună pentru a ne pregăti cu calm de un nou început cu FSC. (...) Din 2012, am sprijinit certificarea FSC a furnizorilor noştri cu aproximativ 1 milion de euro. Vom continua cu siguranţă acest angajament", mai spune Aigner.
Investigaţia FSC cu privire la HS - una dintre cele mai mari companii din industria lemnului din Europa - a fost determinată de o sesizare WWF în noiembrie 2015. O comisie independentă numită de FSC în 2016 pentru a investiga acuzaţiile împotriva HS a concluzionat că societatea este implicată în comerţul ilegal cu lemn şi practicile sale sunt în contradicţie cu obiectivele FSC (de exemplu, să excludă exploatarea forestieră ilegală şi comerţul ilegal cu lemn). În perioada de probă, WWF a cerut FSC să investigheze în profunzime problemele de legalitate şi achiziţia sau recepţia lemnului, probleme sesizate pentru prima dată în plângerea iniţială WWF. Acest lucru, şi noi acuzaţii care au apărut în cursul investigaţiei lor, a condus Bordul FSC să concluzioneze că ar fi incompatibil ca perioada de probaţiune să fie prelungită, potrivit WWF.
"Sperăm că HS va considera decizia FSC ca o oportunitate pentru o reorganizare fundamentală şi îşi va schimba practicile sale încât să se concentreze asupra achiziţiilor de lemn din surse legale şi sustenabile", a adăugat Zahnen, recomandând companiei să îşi dezvolte rapid un plan de acţiune clar şi transparent, care să o pună pe calea spre sustenabilitate.
WWF solicită HS să facă publică o politică/metodologie clară pentru aprovizionarea cu lemn, în care se angajează să asigurare lemn certificat FSC a lanţului de custodie (CoC) pentru nevoile sale de lemn din toată activitatea business-urilor sale şi să ofere o declaraţie explicită privind faptul că excluderea lemnului ilegal este responsabilitatea sa expresă. De asemenea, WWF cere HS să facă publică o propunere privind consultări transparente, structurate, cu părţile interesate privind performanţa şi progresul acesteia, pentru a informa dezvoltarea unui plan de acţiune valabil pentru a remedia punctele slabe ideintificate până în prezent în sistemul HS de gestionare a lemnului (de exemplu, abordarea nevoii de îmbunătăţire a sistemului due diligence, după cum se menţionează în raportul Comisiei). O altă solicitare a WWF pentru HS este ca aceasta să se supună auditurilor FSC şi să publice rezultatele.
WWF susţine: "Pentru WWF transparenţa este esenţială pentru combaterea exploatării forestiere ilegale şi pentru a evita amestecul de lemn ilegal pe piaţa legală. În cazul României, acest lucru poate fi realizat în mod specific prin consolidarea sistemului naţional de trasabilitate a lemnului şi creşterea în continuare a controalelor pentru a pune în aplicare în mod corespunzător sistemele de due diligence ale companiilor pentru a evita aprovizionarea cu lemn recoltat în mod ilegal. România şi-a intensificat eforturile în acest sens pe parcursul ultimului an. WWF va continua lupta împotriva exploatării forestiere ilegale şi îşi va menţine poziţia pentru necesitatea transparenţei pe piaţa lemnului. WWF consideră FSC cea mai puternică schemă de certificare la momentul actual şi încurajează FSC să-şi crească capacitatea în România şi în regiune pentru a se asigura că principiile şi criteriile sale sunt puse în aplicare în mod adecvat".
La sfârşitul anului trecut , retailerul de bricolaj Hornbach anunţa că din luna ianuarie 2017 va renunţa la contractul cu firma austriacă Holzindustrie Schweighofer în ceea ce priveşte comercializarea lemnului de construcţii şi a celui rindeluit, deoarece compania vrea ca furnizorii săi "să respecte principiile silviculturii responsabile", potrivit News.ro.
La începutul anului trecut, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind posibile înţelegeri între companii active pe piaţa prelucrării lemnului în vederea împărţirii pieţei, surselor de aprovizionare, precum şi adjudecării lemnului destinat comercializării la un preţ minimal în cadrul licitaţiilor organizate de Direcţiile silvice Alba şi Hunedoara.
Consiliul Concurenţei, a efectuat, la acea dată, inspecţii inopinate la sediile companiilor Holzindustrie Schweighofer, Egger Romania, Kronospan Romania, Kronospan Sebeş, Silva Logistic Services, Alredia şi Lacul Codrilor.
Holzindustrie Schweighofer a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 1,9 miliarde de lei(422 de milioane de euro), în uşoară scădere faţă de 2014, an în care compania a obţinut afaceri de 2 miliarde de lei. Firma austriacă a înregistrat un profit de 206 milioane de lei (45 de milioane de euro).