FT:  "Economiştii cred că planul BCE de relansare a economiei va eşua"

Intenţia Băncii Central Europene să lanseze în acest an un masiv program de relaxare cantitativă nu va reuşi să relanseze economia zonei euro, apreciază economiştii intervievaţi de Financial Times, citaţi de Agerpres.

Majoritatea celor 32 de economişti din zona euro, contactaţi de FT la mijlocul lunii trecute, estimează că BCE va lansa un program de tip relaxare cantitativă în 2015, urmând exemplul dat de alte mari bănci centrale ale lumii care, după criza financiară globală, au cumpărat mari pachete de obligaţiuni suverane în încercarea să relanseze economia. Doar cinci din cei 32 de economişti intervievaţi de FT au declarat că nu cred că BCE va începe să cumpere obligaţiuni guvernamentale în acest an.

Cu toate acestea, majoritatea respondenţilor se aşteaptă ca avansul economic şi inflaţia să rămână scăzute chiar şi în cazul demarării unui program de relaxare cantitativă.

Dario Perkins, economist la Lombard Street Research, estimează că un astfel de program va ridica estimările inflaţioniste şi va coborî euro însă nu va fi ceva revoluţionar.

De asemenea, economistul Commerzbank, Jörg Krämer, crede că un program de relaxare cantitativă va reduce randamentele pentru obligaţiunile guvernamentale şi de asemenea va ajuta băncile şi ministerele de Finanţe din ţările puternic îndatorate, cum este Italia, dar nu va avea un impact asupra creşterii economice şi inflaţiei reduse.

"Relaxarea cantitativă nu este un panaceu pentru zona euro", a declarat economistul ING, Carsten Brzeski. Potrivit acestuia, un program de relaxare cantitativă ar avea un impact mai mare dacă simultan guvernelor din zona euro li s-ar permite să demareze programe de investiţii finanţate prin deficit. "Mă îndoiesc că acest lucru se va întâmpla vreodată în zona euro", a apreciat Carsten Brzeski.

Majoritatea economiştilor prognozează că amploarea achiziţiilor de obligaţiuni se va ridica la 500 miliarde de dolari dar există şi economişti care cred că cifra ar putea să se ridice până la 1.000 de miliarde de euro. De asemenea unii economişti cred că BCE va începe să cumpere obligaţiuni emise de companii alături de titluri de stat.

• Purtătorul de cuvânt al Guvernului german nu comentează posibilitatea ca BCE să adopte măsuri de relaxare cantitativă

Purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert, întrebat de jurnalişti dacă Berlinul va sprijini posibila adoptare de către BCE a măsurilor de relaxare cantitativă (QE), a refuzat să comenteze pe marginea acestui subiect, transmite Reuters. "Banca Central Europeană acţionează în cadrul mandatului său şi guvernele statelor din zona euro acţionează politic. Acestea sunt două domenii diferite şi nu vom comenta activitatea BCE şi a guvernelor. Nu vom comenta măsurile BCE", a explicat Steffen Seibert.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat zilele trecute că BCE a demarat pregătirile tehnice pentru a putea începe să cumpere obligaţiuni guvernamentale. O decizie în acest sens ar putea fi anunţată la următoarea reuniune a consiliului guvernatorilor BCE din data de 22 ianuarie.

Se pare că Banca Central Europeană este sub presiune să adopte noi măsuri neconvenţionale, pentru a stimula creşterea economiei zonei euro. Dar ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a avertizat că adoptarea unor politici monetare şi fiscale expansive reprezintă cauza problemelor economice şi nu soluţionarea lor.

În şedinţa din 4 decembrie, Banca Centrală Europeană a decis să lase nemodificată dobânda de politică monetară în zona euro la nivelul minim record de 0,05%, într-un moment în care instituţia analizează posibilitatea de a tipări bani cu care să cumpere obligaţiuni guvernamentale şi să revigoreze economia zonei euro.

Majoritatea analiştilor se aştepta ca BCE să nu modifice costul creditului în zona euro, după ce, în trimestrul trei din 2014, Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere de doar 0,2%. Economiştii se aşteaptă ca datele ce vor fi publicate miercuri să arate că rata anuală a inflaţiei în zona euro a încetinit la 0,1% în decembrie, pe fondul scăderii preţurilor la energie, mult sub ţinta de inflaţie a BCE fixată la sub 2%. Ar fi pentru prima dată din 2009 când se ajunge la acest nivel scăzut. De asemenea BCE va fi sub presiune pentru a implementa mai multe măsuri de politică monetară, după ce studiile recente arată o încetinire a creşterii activităţii economice în Europa şi Asia.

În noiembrie, BCE a început să cumpere obligaţiuni ipotecare - primul pas al programului menit să extindă bilanţul său cu până la 1.000 de miliarde de euro (1.300 de miliarde de dolari). În timp ce se confruntă cu o inflaţie scăzută în zona euro, BCE a adoptat şi un program de achiziţionare de obligaţiuni garantate cu active pentru a revitaliza piaţa de obligaţiuni, oferind companiilor o alternativă la finanţarea bancară.

Achiziţia de obligaţiuni s-a lovit de opoziţia Germaniei, cea mai mare economie din zona euro. Preşedintele Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank), Jens Weidmann, care face parte şi din Consiliul guvernatorilor BCE, şi-a exprimat deja obiecţiile faţă de planul de a cumpăra obligaţiuni, apreciind că acest lucru va expune la riscuri bilanţul băncii centrale.