Fundaţiile pot deveni "maşini" de spălat bani

Numărul tranzacţiilor suspecte raportate la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), începând cu anul 2008, a fost în creştere, această tendinţă menţinându-se şi în acest an, ne-a declarat doamna Steluţa Claudia Oncică, purtător de cuvânt al ONPCSB.

Domnia sa a adăugat însă că acest trend, de creştere a numărului de tranzacţii suspecte raportate către ONPCSB, nu poate fi interpretat direct ca o creştere a operaţiunilor de spălare de bani.

Se pare că una din modalităţile frecvente de spălare a banilor o constituie fundaţiile. Doamna Oncică a menţionat: "Fundaţiile pot deveni atractive pentru infractori şi pot fi folosite de aceştia întrucât se bucură de încrederea publicului larg şi prin intermediul lor pot fi colectate fonduri în numerar. În condiţiile în care provenienţa fondurilor nu este strict monitorizată, fundaţiile pot deveni vulnerabile în direcţia utilizării acestora în activităţi de spălare a banilor".

În scopul prevenirii implicării fundaţiilor în activităţi de spălare a banilor, ONPCSB desfăşoară activităţi de supraveghere off-site şi on-site, precum şi activităţi de instruire a reprezentanţilor organizaţiilor nonprofit şi neguvernamentale.

Despre cele mai frecvente modalităţi de spălare a banilor, doamna Oncică ne-a spus că folosirea numerarului rămâne unul din cele mai uzitate mijloace pentru disimularea originii ilicite a bunurilor/fondurilor, caracteristicile principale care fac din acest mijloc de plată unul atât de atractiv pentru persoanele interesate de spălarea banilor fiind portabilitatea, valoarea, fungibilitatea şi anonimitatea.

Reprezentantul Oficiului ne-a mai declarat: "Apetenţa şi predispoziţia sporită faţă de folosirea acestei modalităţi de plată, atât de către agenţi economici cât şi de către persoane fizice, creează premisele unui mediu propice pentru mascarea unor operaţiuni ce au ca scop spălarea banilor în multitudinea de tranzacţii economice cu scop economic real.

Astfel, informaţiile disponibile în prezent au condus la identificarea unor situaţii în care persoane specializate (spălători de bani profesionişti) pun efectiv la dispoziţia celor interesaţi, in schimbul unui comision, mecanisme financiare bazate pe folosirea unor firme fantomă controlate prin persoane interpuse, în scopul generării unor transferuri fictive de marfă/servicii, sumele plătite în contrapartidă fiind imediat scoase în numerar din sistemul financiar. Prin acest mecanism, fondurile se reîntorc in posesia ordonatorilor, în nume-rar".

Sunt astfel identificate areale geografice în care agenţii economici retrag zilnic în numerar, din conturile deschise la diverse instituţii de credit, sume semnificative folosind tipologii de tranzacţionare care nu pot fi justificate printr-o activitate economică reală. Avantajul major reprezentat de folosirea numerarului în cadrul schemelor de spălare a banilor constă în ruperea fluxului documentar aflat la dispoziţia autorităţilor administrative şi organelor de aplicare a legii şi care s-ar putea constitui în probe în cadrul unei eventuale proceduri judiciare.

Un alt tip de comportament identificat, privind spălarea banilor, vizează operaţiunile de externalizare de fonduri efectuate pe baza unor justificări care nu corespund profilului financiar al ordonatorilor, persoane juridice.

Doamna Steluţa Oncică a precizat: "Pe de o parte, datele şi informaţiile disponibile indică existenţa unor grupuri de agenţi economici care activează în domenii de activitate specifice şi care externalizează sume mari de bani folosind justificări fictive de tipul «plata avans marfa.......» (fără însă ca operaţiunile de transfer sa fie urmate de importul efectiv al mărfurilor). În fapt, fondurile respective sunt scoase din aria de jurisdicţie a organelor de aplicare a legii din România sau a mecanismelor de cooperare poliţienească şi judiciară la nivel european, prin transferul in jurisdicţii terţe (non-membre), ele provenind din infracţiuni la regimul taxei pe valoare adăugată (frauda de tip carusel) săvârşite in România. În unele cazuri, stratificarea acestor sume se realizează la nivelul sistemului financiar al statului terţ după care ele se reîntorc în România pentru reinvestirea în acelaşi tip de activităţi, cea mai uzitată formă de integrare a lor fiind creditarea unor societăţi comerciale româneşti de către acţionarii/asociaţii lor nerezidenţi".

Un alt tip de comportament privind operaţiuni de spălare a banilor se bazează pe transferul unor sume de valoare mică (de multe ori situate imediat sub limita pragului de raportare - tocmai pentru a nu fi detectate) din conturile personale ale unor persoane fizice deschise la bănci din România, în contul unor persoane fizice sau juridice nerezidente, profilul financiar al ordonatorilor fiind in discordanţă cu volumul sumelor transferate. În fapt, conturile nerezidenţilor sunt conturi colectoare în care se strâng sume semnificative. Fondurile sunt generate în marea lor majoritate de activităţi de sustragere de la plata taxelor şi impozitelor săvârşite pe teritoriul României.