Garanti Bank estimează o creştere economică de 1,7% în 2013

Garanti Bank estimează o creştere economică pentru acest an de 1,7%, pe fondul inves-tiţiilor şi al creşterii absorbţiei fondurilor europene, o inflaţie de 3,9% la finalul lui 2013 şi o apreciere cu 2% a monedei naţionale, până la un curs 4,35 lei/euro în decembrie.

Estimările băncii pentru România se bazează pe o revenire modestă a producţiei în agricultură şi pe potenţialul implementării planurilor de privatizare anunţate, pe relansarea proiectelor de infrastructură şi creşterea ratei de absorbţie a fondurilor structurale europene, reiese din raportul macroeconomic aferent primului trimestru al anului întocmit de Garanti Bank, citat de Mediafax.

"În ciuda revizuirii în jos a prog-nozei de creştere econonomică pentru zona euro, proiecţia de creştere pentru România în 2013 rămâne pozitivă, deşi modestă. Pentru primul trimestru, se aşteaptă doar o revenire minoră. Vânzările în sectorul retail în ianuarie 2013 au înregistrat o creştere anuală de 2,4%, revenindu-şi de la contracţia din luna anterioară, ceea ce e un semn bun pentru PIB-ul din primul trimestru", se spune într-un comunicat al instituţiei de credit.

Guvernul a construit bugetul pentru acest an pe baza unui PIB mai mare cu 1,6% în termeni reali faţă de anul trecut, în timp ce FMI şi BNR au o estimare de creştere economică de 1,5%.

Banca anticipează că rata inflaţiei va rămâne între 5% şi 6% până la mijlocul anului, urmând să scadă la nivelul de 3,9% la sfârşitul lui 2013.

"Pentru perioada următoare, ne aşteptăm ca presiunile inflaţioniste să fie generate de preţurile la energie. Procesul liberalizării preţurilor la energia electrică agreat cu FMI va începe anul acesta, în iulie, cu 10%, şi va ajunge la 100% la finalul lui 2017. În plus, subvenţiile pentru energia verde vor creşte preţurile la energia electrică cu 8% anul acesta", apreciază economistul şef al Garanti Bank, Rozalia Pal.

BNR a menţinut în februarie proiecţia pentru rata inflaţiei în 2013, de 3,5%, anticipând că rata anuală a inflaţiei va atinge un maxim în trimes-trul al doilea al acestui an, de 5,9%, după care va urma o "atenuare semnificativă" până la începutul anului viitor, astfel încât pe parcursul lui 2014 să se consolideze în jurul nivelului de 3%.

În ceea ce priveşte fondurile structurale europene, acestea ar trebui să ajungă, potrivit estimărilor Garanti Bank, la circa 2,5 miliarde euro şi la aproximativ două miliarde de euro din fondul pentru dezvoltare rurală şi agricultură. Totodată, investiţiile private, realizate prin privatizări şi estimate la aproximativ 1,5 miliarde de euro, vor atrage şi fonduri externe.

Pal apreciază că, pe fondul decalajului între atragerea de capital nou şi lansarea proiectelor de investiţii, s-ar putea să nu apară un impact în PIB-ul din acest an, însă investiţiile vor contribui la creşterea sustenabilă pe termen lung.

Instituţia de credit se aşteaptă la o relaxare a politicii monetare în următoarele luni, bazată pe alte instrumente decât pe reducerea ratei dobânzii de politică monetară, res-pectiv operaţiunile de piaţă monetară şi ratele rezervelor minime obligatorii.

"Rezultatul va fi o reducere a ratelor rezervelor minime în paşi de 1-2 puncte procentuale, la 10% pentru rezervele în lei şi 15% pentru cele în valută până la jumătatea lui 2014. De asemenea, se aşteaptă scăderea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale în ultima parte a anului", se mai spune în comunicat.

BNR a menţinut în februarie rata dobânzii de politică monetară la 5,25%, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit, de 15% pentru lei şi 20% pentru valută.

Moneda naţională va înregistra o apreciere de circa 2% în cursul aces-tui an datorită îmbunătăţirii riscului de ţară şi a noilor alternative de inves-tiţie, potrivit estimărilor Garanti, care se aşteaptă la o rată de schimb stabilizată în jurul valorii de 4,35 lei/euro la finalul anului şi la 4,25 lei/euro în 2014, dacă mediul politic rămâne stabil.

"Totuşi, rămâne un risc politic în privinţa succesului proiectelor guvernamentale de reforme structurale, precum şi orice contagiune a crizei din zona euro în contextul unui spaţiu redus de intervenţie din parte băncii naţionale", mai spune Pal.

Guvernul a proiectat în Strategia fiscal-bugetară revizuită pentru perioada 2013-2015 un curs mediu de 4,5 lei/euro pentru acest an.

Raportul Garanti Bank mai consemnează că împrumuturile bancare în lei ar putea deveni singura alternativă pentru unii clienţi, astfel că nivelul ratelor dobânzilor în lei atârnă mai greu în decizia de finanţare. În aceste circumstanţe, relaxarea politicii monetare ar fi răspunsul potrivit pentru stimularea consumului şi a investiţiilor prin relansarea creditării.