GDD: 10 probleme ale zonei costiere româneşti, la care autorităţile nu au găsit încă o rezolvare

Grupul de Dezvoltare Durabilă (GDD) atrage atenţia, asupra problemelor cu care se confruntă zona litoralului românesc şi la care autorităţile de resort nu au găsit încă o rezolvare. În acest sens, GDD a denunţat într-un comunicat public festivismul abordat cu prilejul Zilei Internaţionale a Marii Negre şi solicită tuturor factorilor responsabili să se implice în găsirea unor soluţii pe termen mediu şi lung.

Din cercetările efectuate şi activităţile abordate, asociaţia a identificat mai multe probleme, pe care le-a grupat în 10 puncte de dezbatere publică pentru zona costieră.

• Prăbuşirea falezelor litorale

Deşi este o problemă cunoscută şi care are consecinţe desosebit de grave asupra aşezărilor umane sau a altor obiective edilitare, intervenţia autorităţilor competente, în speţă Ministerul Mediului, s-a lăsat aşteptată. "Dacă în zona 2 Mai - Vama Veche nu s-a intervenit deloc, deşi problemele de eroziune sunt acute, în zona Costineşti sau Eforie s-au efectuat lucrări de consolidare între anii 2009-2013 şi, cu toate acestea, ele nu au fost cele mai inspirate, deoarece eroziunea falezelor a continuat", susţine GDD.

• Deversările de ape pluviale neepurate în Marea Neagră

Cu toate că s-au făcut eforturi pentru modernizarea staţiilor de epurare din zona litorală, există foarte mulţi agenţi economici, dar şi persoane private, care deversează apele uzate direct în apa mării. "Din semnalele pe care le-am primit, astfel de cazuri au fost întâlnite cu preponderenţă în localităţile Agigea, Costineşti, Tuzla, Năvodari şi Eforie, dar şi în lacurile litorale din zona localităţilor Ovidiu, Techirghiol, Limanu", se precizează în comunicatul menţionat..

• Deversările de deşeuri menajere în Marea Neagră

Asociaţiei GDD i-au fost semnalate cazuri în care persoane private sau agenţi economici au aruncat deşeuri menajere în Marea Neagră. Acest lucru se întâmpla în special în perioada sezonului estival, când agenţi economici cu activitate în turism şi alimentaţie publică aruncau efectiv deşeurile menajere direct în apele Marii Negre. Localităţile în care s-au întâlnit astfel de practici au fost Agigea, Mangalia (Jupiter) şi Costineşti, conform reprezentanţilor asociaţiei.

• Antropizarea ariilor protejate

Intenţiile diverselor autorităţi locale de a urbaniza zonele protejate nu sunt unele noi. Dacă lacul Siutghiol este deja un lac antropizat, existând o dezvoltare urbanistică puternică în zonă, în ultimii 20 de ani, în ultima perioada s-a constatat o presiune tot mai crescută şi în celelalte arii protejate din sudul Mării Negre: lacurile din Mangalia, Capul Tuzla, plaja submersă Eforie, lacul Techirghiol, dunele de la Agigea, 2 Mai şi Vama Veche. Inexistenţa planurilor de administrare a ariilor protejate (cu mici excepţii) şi nepăsarea autorităţilor care ar trebui să se implice, fac din aceste zone victime sigure pentru interesele dezvoltatorilor imobiliari, potrivit sursei citate.

• Urbanizarea nesustenabilă

Se cunoaşte faptul că 60% din populaţia globului trăieşte în zona costieră. De aceea există un interes crescut al populaţiei de a avea o locuinţă cât mai aproape de mare. Plecând de la acest deziderat, autorităţile au mizat pe dezvoltarea localităţilor prin introducerea unor suprafeţe mari de teren în intravilan în vederea ridicării construcţiilor imobiliare. "Din păcate acest lucru s-a realizat într-un mod haotic, în toate localităţile româneşti de la ţărmul Mării Negre, nerespectându-se reguli simple de arhitectură urbană. Supraaglomerarea, lipsa spaţiilor verzi, lipsa piaţetelor, a obiectivelor culturale, neconcordanţa dintre activităţile economice şi cele sociale sau de protecţie a mediului, sunt doar câteva din problemele generate de această urbanizare nesustenabilă", susţine GDD.

• Pătrunderea în rezervaţia biosferei Delta Dunării cu activităţi improprii mediului

Dacă în ultimii ani s-au făcut eforturi foarte mari de protejare a acestui spaţiu unic în lume, există totuşi încercări de a accesa această zonă foarte atractivă. "Începând de la dorinţa de a înfiinţa o staţiune turistică în zona Corbu-Vadu, mulţi întreprinzători au achiziţionat terenuri cât mai aproape de malul mării, în speranţa că proiectele imobiliare vor fi aprobate. O altă problemă este agricultura intensivă din anumite zone, precum şi apariţia unui număr mare de animale domestice (vaci, oi, capre). La acestea se adaugă braconajul din rezervaţia biosferei, fie că este vorba de resurse piscicole, fie de braconajul la animale sau păsări. Încă o problemă este turismul de masă, necontrolat, care produce daune semnificative rezervaţiei", susţine GDD.

• Administrarea zonei

Deşi la administrarea zonei costiere sunt desemnaţi, prin lege, mai mulţi factori cu atribuţii specifice, există o zonă gri în care niciuna dintre autorităţi nu îşi exercită mandatul. "La începutul anilor 2000 a fost înfiinţat Comitetul Naţional al Zonei Costiere, cu rolul de a aviza orice investiţie şi activitate semnificativă. Cu toate acestea, deşi ne aflăm în anul 2016, acest organism, care are în componenţă reprezentanţi ai autorităţilor şi instituţiilor de răspundere în domeniu, începând chiar cu Ministerul Mediului, şi-a dovedit ineficienţa din cauza limitărilor legislative. Astfel, avizele eliberate sunt doar consultative, fără forţă juridică, neputând impune restricţii sau anumite criterii în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor economice din zona costieră", se mai precizează în comunicatul menţionat..

• Lipsa unei strategii sau a unui plan de dezvoltare în zona costieră

Deşi există strategii sectoriale, planuri de dezvoltare locale, judeţene, regionale sau naţionale, în zona costieră nu a fost realizat şi un plan unitar de dezvoltare, care să înglobeze punctele comune din celelalte. Un exemplu care ar fi putut fi urmat este cel al Strategiei Dunării, unde au fost comasate problemele comune din diverse domenii de activitate, iar Uniunea Europeană finanţează proiecte care să le rezolve, conform reprezentanţilor asociaţiei.

• Dezvoltare turistică pe baze nesustenabile

Abordarea eronată a responsabililor din turism, privind modul de atragere a turiştilor pe litoralul românesc, a făcut ca sezonul estival să fie din ce în ce mai scurt, iar oferta turistică foarte limitată. "Scăderea semnificativă a numărului de turişti străini, dar şi a celor români, care vin pe litoral în afara lunilor de vârf, au făcut din litoralul românesc o destinaţie estivală preponderent de weekend. Astfel potenţialul enorm al zonei rămâne încă slab exploatat, cu toate că există o infrastructură turistică bine pusă la punct", potrivit sursei citate.

• Lipsa unei viziuni privind dezvoltarea durabilă

Zona costieră românească găzduieşte multe activităţi economice, începând de la turism, activităţi portuare şi construcţii de nave, rafinării etc. Dar în acelaşi timp există probleme de mediu - începând de la eroziunea costieră şi continuând cu degradarea ariilor protejate sau cu deversările necontrolate de ape neepurate. "Lipsa coeziunii dintre autorităţi şi instituţii, neaplicarea unor măsuri de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, aplicarea de soluţii inginereşti în lucrările de protecţie costieră fără luarea în calcul a efectelor în timp asupra mediului, vor provoca daune majore zonei şi locuitorilor din acest spaţiu", concluzionează GDD.

Având în vedere cele prezentate, Grupul de Dezvoltare Durabilă menţionează că îşi arată disponibilitatea de a sprijini factorii responsabili în găsirea unor soluţii viabile pentru protejarea şi dezvoltarea, pe baze durabile, a zonei costiere româneşti.