Generaţia părăsită, drama migraţiei economice

Zeci de mii de copii cresc fără unul sau fără ambii părinţi, plecaţi la muncă peste hotare. Problemele socio-economice au determinat milioane de cetăţeni din ţara noastră să plece la muncă în străinătate în ultimii 20 de ani, iar această migraţie fără precedent "a născut" o generaţie de copii părăsiţi de părinţi. Efectele acestui "abandon" sunt greu de cuantificat, dar este cert că există o generaţie care se apropie de majorat şi care are evidente probleme emoţionale.

Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate era, la finele primului semestru al acestui an, de 18.403, în timp ce totalul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate era de 96.723, conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA). Dintre cei 18.403 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 17.142 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, centre de plasament, sau alte familii / persoane. Conform sursei citate, un număr de 65.425 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate, iar dintre aceştia 62.876 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie, iar 1.558 de copii se află în sistemul de protecţie specială, cum ar fi în grija unui asistent maternal, în centre de plasament sau la alte familii/persoane. Totodată, un număr de 12.895 de copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la muncă în străinătate, iar dintre aceştia, 11.498 de copii au rămas acasă în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsură de protecţie. Totalul copiilor rămaşi acasă care se aflau în sistemul de protecţie specială se ridica la 3.931, dintre care 580 erau în grija unui asistent maternal, 866 în centre de plasament, 2.237 la rude până la gradul IV, iar 248 în grija altor familii/persoane. Acestea sunt cifrele oficiale, dar există semnale că numărul copiilor care cresc fără părinţi este cu mult mai mare, de ordinul sutelor de mii, dar familiile se feresc să facă public acest lucru.

În luna septembrie un raport ONU ne-a oferit date îngrijorătoare legate de migraţie. Numărul cetăţenilor din ţara noastră aflaţi peste hotare a crescut anual cu peste 7% din 2000 până în 2015, arată datele ONU. Singura ţară care a avut o creştere mai mare a migraţiei a fost Siria, dar acolo datele sunt complet diferite, războiul civil reprezentând cauza. Conaţionalii noştri sunt în schimb migranţi economici. Datele ONU arată că anul trecut locuiau peste hotare 3,4 milioane de cetăţeni din ţara noastră, cei mai mulţi în Spania şi Italia. Strict numeric, ţara noastră a ajuns să aibă a patra cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană după Marea Britanie, Polonia şi Germania, dar aceste ţări au populaţii mult mai mari. În raport cu numărul total de locuitori, diaspora românească reprezintă 17% din totalul populaţiei care a rămas în ţară, iar în Polonia doar 11%.

Cifrele sunt mari, dar dramele din spatele lor sunt şi mai mari.