Reporter: Cum vă explicaţi victoria lui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale? Unii vorbesc despre o luptă între serviciile speciale.
Georgian Pop: Cred că este vorba de valul electoral, creat între cele două tururi .
Nu cred în teoriile conspiraţiei. Ele au o funcţie socială interesantă, în momentul în care explicarea unui fenomen devine puţin mai complexă.
Recursul la teoria conspiraţiei este cea mai simplă formulă de a găsi o scuză sau o explicaţie, dar nu înseamnă că se pliază peste adevăr sau realitate.
În ceea ce priveşte rezultatul alegerilor, vreau să vă spun că există principiul care funcţionează implacabil în politică: întotdeauna poporul are dreptate.
Clasa politică trebuie să se plieze peste votul poporului.
Sigur, şi mecanismele de funcţionare ale fenomenului electoral s-au modificat foarte mult în ultima perioadă. Datorită comunicării şi socializării de pe Facebook, constatăm că poţi să câştigi sau să pierzi alegeri.
Acum câţiva ani au avut loc revoluţii, generate şi susţinute prin comunicarea de pe Facebook, de exemplu primăvara arabă. Guverne şi regimuri care păreau de neclintit, timp de decenii, au fost spulberate în doar câteva săptămâni de nemulţumirea şi protestul masiv al populaţiei (de exemplu Mubarak în Egipt, Gaddafi in Libia).
Reporter: Sunt din ce în ce mai multe persoane care susţin că, în spatelele unor revolte din aşa numita "primăvară arabă", ar fi anumite servicii speciale occidentale .
Georgian Pop: Cum puteţi dumneavoastră proba o astfel de afirmaţie sau cum explicaţi acest lucru zecilor de mii de oameni din Egipt care au ieşit din convingere?
Sunt şi sociolog, ceea ce mă ajută foarte mult să înţeleg anumite fenomene sau implicaţii politice.
Dacă Gustave Le Bon, de pildă, analiza şi făcea teoria mulţimilor - cum acţionează omul în stare de mulţime, analizând participarea într-o piaţă publică sau la o revoluţie - în epoca globală, super tehnologizată, poţi să stai acasă, dar să fii conectat sau să fii un participant virtual la piaţa publică, prin intermediul reţelelor de socializare.
Lucrurile s-au schimbat mult în ultima perioadă.
Gustave Le Bon vorbea de fenomenul contagiunii maselor, precizând că este mult mai simplu să influenţezi omul aflat în starea de mulţime, într-o piaţă publică, decât să-l influenţezi într-o relaţie de unul la unul, întrucât în această situaţie trebuie să vii cu foarte multe argumente şi explicaţii de tip raţional.
Când omul este în starea de mulţime, raţiunea este la limite relativ joase, contează foarte mult instinctele şi funcţionează fenomenul de contagiune.
Mai nou, acest fenomen se întâmplă în spaţiul virtual, vorbim exact de acelaşi tip de mulţime, numai că oamenii nu mai sunt fizic unul lângă altul, ci sunt conectaţi, prin mijloacele de comunicare, precum reţele de socializare.
Opinia mea este că întotdeauna poporul are dreptate şi trebuie să respectăm rezultatul deciziei poporului la vot.
În ceea ce priveşte implicarea serviciilor secrete în alegerile din România, vă spun că este o temă falsă.
Într-adevăr, au folosit-o, din greşeală, câţiva politicieni.
Dar eu, personal, am facut apel public de câteva ori că este o eroare să implicăm serviciile de informaţii în campania electorală, în condiţiile în care avem 1001 teme eminamente politice ca să ne luptăm între noi.
Rolul meu şi al Comisiei al cărei preşedinte sunt au fost să ţinem serviciile, în special Serviciul Român de Informaţii, în afara jocului electoral, ceea ce am şi reuşit.
În momentul de faţă, nu cred că poate să aducă cineva vreo acuzaţie sau vreo probă că SRI a intervenit în procesul electoral.
Noi am făcut verificările şi, din câte ştiu, nu există nici un element de implicare şi SRI a respectat ad litteram Constituţia şi legislaţia în vigoare.
Iar pentru acest lucru, vreau să îi felicit că au reuşit să îşi păstreze neutralitatea şi independenţa instituţională.
Prin intermediul ziarului BURSA, fac apel către toţi cetăţenii din România să ne informeze dacă au vreo probă în privinţa implicării SRI în alegerile prezidenţiale şi, imediat, vom declanşa o investigaţie.
Întorcându-mă la rezultatul alegerilor, fac apel şi la teoria atribuirii din psihologie.
În momentul în care ai succes, tinzi să explici cât eşti de valoros, însă când ai eşec ai tentaţia să dai vina pe context şi spui că tu nu ai nici o vină.
Lucrul acesta funcţionează şi la clasa politică - când au succes, politicienii încearcă să şi-l explice prin calităţile proprii, însă când au eşec, pe lângă greşelile personale, mai dau vina şi pe contextul nefavorabil.
Reporter: Consideraţi că, în 16 noiembrie, a fost un vot anti-Ponta sau Pro-Iohannis?
Georgian Pop: În ultimii 25 de ani, în România, opinia mea este că, preponderent, au funcţionat voturile anti, nu neapărat voturile pro.
Cred că a fost şi un vot anti-PSD şi, personal, acest lucru mă îngrijorează foarte tare.
Este clar că trebuie să facem o reformă profundă, ca să avem şanse în viitor.
Faptul că peste 70% din tinerii cu vârste cuprinsă între 18 şi 35 de ani nu au votat cu noi este un semn extrem de grav, în condiţiile în care, în mod obiectiv, nevoile, necesităţile şi problemele tinerilor sunt compatibile cu tipul de ideologie şi de politici publice pe care noi, social-democraţii, le promovăm, nu cele de dreapta pe care le promovează PDL şi PNL.
Reporter: Cum vă explicaţi acest lucru?
Georgian Pop: În primul rând, ce s-a întâmplat în România este contra curentului european.
Peste tot, în societăţile bine structurate din Occident, tinerii votează preponderent cu stânga, pentru că mesajul şi politicile publice sunt mai apropiate de necesităţile lor, dar la noi a fost exact pe invers.
De ce?
Pentru că ne asociază cu partidul corupţilor, al celor care nu respectă statul de drept, al celor care îşi apără corupţii de mâna justiţiei, al celor care nu respectă direcţia strategică a României.
În plus, suntem consideraţi urmaşii comunismului, suntem ciuma roşie.
Am auzit expresia aceasta folosită şi în ultima campanie şi, personal, mă doare. Aveam 14 ani la revoluţie. Până la urmă, nici nu mai contează realitatea când oamenii îmi spun comunist, pentru că, la 14 ani, nu ştiu ce comunist puteam să fiu.
Cred că vom să reuşi să scăpăm de aceste etichete dacă, pe viitor, PSD nu va mai depăşi niciodată liniile roşii ale democraţiei.
În lupta împotriva corupţiei, trebuie să avem o poziţie nu doar discursivă, ci şi acţională foarte clară. Partidul nu mai are voie să facă scut sub orice formă în jurul unei persoane acuzate de corupţie. Sigur că judecătorul este cel care decide dacă persoana în cauză este vinovată sau nu.
Singurul lucru pe care îl putem face noi, ca partid, este să ajutăm orice membru de partid cu avocaţi foarte buni ca să se apere.
Justiţia e independentă, are cursul ei, iar persoana respectivă este condamnată în funcţie de ce decid judecătorii. Dacă procedăm altfel, ne facem un enorm deserviciu electoral, pentru că tinerii, intelectualii, oamenii care îşi doresc o democraţie autentică vor fi împotriva noastră.
Un alt lucru pe care trebuie să-l facem este să păstrăm independenţa instituţiilor.
O acuzaţie extrem de gravă adusă PSD în această campanie a fost că vrem să luăm toată puterea din România şi să controlăm instituţiile.
Trebuie să înţelegem că există instituţii, precum justiţia sau serviciile de informaţii, care sunt şi trebuie să rămână independente şi neutre. Nu înseamnă că, dacă guvernăm şi ne-am pus oamenii în anumite poziţii, atunci instituţiile coordonate sunt în slujba noastră.
Ele îşi fac treaba, au responsabilităţile foarte bine definite prin lege.
Este controlul parlamentar al cărui scop este să verifice că un serviciu de informaţii, de pildă, nu iese din limitele impuse de Constituţie şi de legislaţie.
Un serviciu de informaţii nu poate fi în slujba unui partid.
De asemenea, justiţia nu poate să fie în slujba unui partid, adică pe unii îi arestăm că aşa ne place, iar pe alţii îi eliberăm că aşa vrem noi.
Justiţia trebuie să fie independentă.
Nu ştiu dacă aţi sesizat, dar, în timpul guvernării Ponta, am avut o luptă anticorupţie mai intensă şi mai eficientă ca niciodată.
De ce?
Pentru că nu a fost nici o intervenţie.
Dar în campania electorală nu ne confruntăm neapărat cu realităţile.
Pe timpul lui Victor Ponta, anticorupţia a fost la maxim şi estimarea mea este că va continua, pentru că aşa este normal.
Procurorii sunt independenţi, nu îi controlăm noi politic, dar percepţia a fost complet distorsionată.
Trebuie să lucrăm foarte mult la percepţie.
Al treilea lucru pe care trebuie să-l facă PSD este continuarea direcţiei strategice a României - apartenenţa la NATO, la Uniunea Europeană, parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Lucrurile acestea trebuie să fie foarte clar delimitate şi susţinute mai ales că, din 2014, avem un context geopolitic regional extrem de complicat, iar acţiunile Rusiei din Ucraina trebuie să ne îngrijoreze.
De asemenea, trebuie să sprijinim foarte mult şi să ne asumăm şi în mod public sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova.
Trebuie să facem toate acestea în contextul în care destabilizarea din Ucraina este tot mai mare, iar Rusia devine tot mai expansivă.
Dacă înţelegem lucrurile acestea, PSD nu va mai face greşeli ca să depăşească liniile roşii.
În plus, avem de lucrat foarte mult la ideea de bună guvernare, la un principiu intern în partid - care sunt criteriile de competenţă şi meritocraţie pe care le promovezi în partid.
Pentru PSD, în perioada următoare, este imperios să îşi definească principiile şi valorile pe care nu doar le exprimă public, ci le şi pune în practică.
Eu cred că avem o şansă.
Eşecul de la alegerile prezidenţiale trebuie perceput ca o oportunitate să ne reformăm. Sunt, practic, 15 ani în care, de trei ori la rând, populaţia ne-a refuzat şansa de a conduce România.
Reporter: Dar, în 2012, PSD a câştigat, eraţi pe val la alegerile parlamentare. Ce s-a întâmplat?
Georgian Pop: Şi la alegerile actuale, numărul de voturi luat acum de PSD în turul 2 al doilea - 5,3 milioane - este foarte mare.
Pe fond, noi am pierdut în faţa lui Klaus Iohannis, dar 5.300.000 de voturi este cel mai mare numar obţinut de un candidat PSD, comparativ cu 2009 şi cu 2004.
Până la urmă, vorbim de cine câştigă, nu neapărat de câte voturi ai, dar nu putem spune că n-am reuşit să convingem electoratul sau că mecanismele de partid ale PSD n-au funcţionat.
Partidul s-a mobilizat şi a scos maximul posibil.
Dar, pe fondul unor erori poate de percepţie, de comunicare (şi v-am dat exemplu cu lupta anticorupţie), cred că n-am ştiut suficient de bine să comunicăm şi să spunem: de când e Victor Ponta prim-ministru, DNA şi-a făcut treaba cum nu şi-a făcut niciodată în istoria lui. Judecătoriile şi ICCJ şi-au făcut treaba ca niciodată, sunt independente.
N-am reuşit, însă, să comunicăm bine lucrul acesta şi ne-a costat.
La fel cu ideea legării PSD de comunism. Nu am reuşit să comunicăm că n-avem nicio legătură, nici măcar ideologică.
Vorbeam despre independenţa justiţiei.
Şi aş vrea să fac aici o remarcă personală: justiţia este independentă şi vă garantez că niciun politician, în momentul de faţă, nu-şi permite să dea vreun telefon la justiţie.
Dacă cineva face lucrul acesta, este cel puţin nebun.
Şi spun acest lucru cu maximă responsabilitate.
De la prim-ministru, miniştri, parlamentari, şefi de consilii judeţene, nimeni nu-şi permite să dea un telefon ca să influenţeze actul de justiţie.
Cred că acest lucru este un mare câştig al României, per ansamblu, al statului de drept. Aceasta este normalitatea pe care o invocam acum 10-15-20 de ani, când lucrurile nu erau aşa.
Observaţi că în malaxorul justiţiei intră politicieni din toate partidele.
Nu putem spune că este corupţia focalizată sau centrată într-un partid. Peste tot, la toate nivelurile şi structurile sociale.
Cred că, la final de 2014, cine nu înţelege că am intrat într-o nouă eră, pe un curs normal al statului de drept în România, şi că justiţia şi anticorupţia funcţionează la o eficienţă cum n-am văzut vreodată în România, înseamnă că nu înţelege realitatea.
Toţi politicienii (şi, până la urmă, toţi funcţionarii publici, oamenii de afaceri) trebuie să înţeleagă că nu mai merge în ritmul sau cu metodele folosite în anii 90.
Şi, exact ca în teoria evoluţiei, cine nu se adaptează realităţii dispare şi mi se pare normal să fie aşa.
Din acest punct de vedere, sunt optimist pentru viitorul nostru.
M-aş întoarce sigur, acum, pentru că reprezint partidul de la guvernare, inclusiv la noul buget. Vom reuşi, până la urmă, să punem în aplicare promisiunile: creşterea pensiilor, reducerea CAS, reduceri de TVA.
Este adevărat că trebuie să vedem cum se reflectă aceste lucruri şi în puterea de cumpărare şi în calitatea vieţii.
Până la urmă, acesta este indicatorul ultim în funcţie de care măsurăm satisfacţia faţă de viaţă.
Reporter: Credeţi că va avea loc o curăţare la nivelul partidului de membri care au probleme cu legea?
Georgian Pop: Marea problemă a PSD, după ce am pierdut în 2004, în 2009 şi acum în 2012, este că discutăm prea puţin despre principii şi discutăm prea mult despre oameni.
Trebuie să ne stabilim nişte principii clare şi valorile de care vă spuneam mai înainte şi toţii trebuie să încercăm să le punem în aplicare pentru că, altfel, nu avem nici o şansă.
Există şi o zicală românească: "Niciodată nu speli rufele în public".
Din nefericire pentru noi, în momentul de faţă, suntem deliciul adversarilor noştri politici şi ei nu trebuie să facă nimic, pentru că ne devorăm singuri, între noi.
În plus, trebuie să ne reformăm puţin şi mecanismele din partid.
În momentul în care cineva din partid este arestat preventiv sau dat în urmărire internaţională, trebuie să găsim o formulă pentru ca, automat, omul acela să fie suspendat.
Iar atunci când există o decizie definitivă a judecătorilor - omul trebuie exclus.
Tinerii, oamenii care au acces la informaţie nu mai tolerează astfel de lucruri.
Reporter: Cum vedeţi guvernarea Ponta în următoarea perioadă?
Georgian Pop: Avem şansa să demonstrăm că putem face o bună guvernare.
Dacă ne uităm istoric în ultimii 25 de ani, nu doar în România, în toate ţările din regiunea noastră şi în Europa în general, buna guvernare îţi dă o şansă să continui, iar proasta guvernare te scoate în afara jocului politic, într-o formă sau alta, mergi în opoziţie sau nu mai intri nici măcar în Parlament.
În momentul în care oamenii văd că ai o bună guvernare s-ar putea să existe grupuri mici de cetăţeni care să fie împotriva ta, să te conteste, dar nu poţi avea fenomene sociale mari.
Şansa să nu avem proteste mari antiguvernamentale în perioada următoare este să demonstrăm că facem o bună guvernare. Dacă nu vom reuşi o bună guvernare, vom avea o problemă semnificativă.
Reporter: Klaus Iohannis a zis că vrea să ia puterea.
Georgian Pop: Eu am înţeles că domnul Klaus Iohannis a venit cu un mesaj foarte clar, că vrea să facă o altfel de politică, respectând ad litteram legea, şi nu va forţa Constituţia.
Cred foarte mult că ceea ce a promis domnul Klaus Iohannis o să şi aplice.
Pe de altă parte, jocul menţinerii la guvernare se face în Parlament şi este rolul şi obligaţia noastră, a celor din PSD, să menţinem o majoritate parlamentară.
Nu îmi doresc să pierdem majoritatea parlamentară, dar, dacă se întâmplă un astfel de lucru, atunci este vina noastră.
În momentul de faţă sunt optimist că avem capacitatea să ne menţinem majoritatea guvernamentală şi să guvernăm foarte bine. Acesta este marele pariu sau marea miză pe care o avem în perioada următoare.
Reporter: Să ne întoarcem la servicii. Traian Băsescu a spus că serviciile de informaţii sunt incontrolabile.
Care este părerea dumneavoastră cu privire la aceste declaraţii?
Georgian Pop: M-a surprins atitudinea lui Traian Băsescu, care a început această luptă personală cu serviciile, în campania electorală. Părerea mea, ca lider politic, este că trebuie să ai o anumită coerenţă în principii.
Nu poţi, timp de zece ani, să afirmi cu tărie că serviciile de informaţii sunt foarte bune, că eşti mândru de ele - aşa cum a spus Traian Băsescu -, iar în campania electorală, în care tu, ca preşedinte al ţării, te implici să-ţi susţii candidatul favorit, să începi să ataci serviciile.
Acest lucru mi-a lăsat un gust neplăcut, ca principiu şi ca lipsă de coerenţă.
Nu cred că este corect, din punct de vedere politic, ca, într-o campanie electorală, să implici serviciile secrete, iar Traian Băsescu a făcut acest lucru.
Pentru ce?
Pentru nimic.
Nu cred că Traian Băsescu a fost serios când a făcut această afirmaţie, pentru că, dacă ar fi vrut să fie serios, în calitate de şef al CSAT, putea foarte bine să mă întrebe cum am făcut controlul la SRI în ultimii doi ani.
Chiar dacă mai este preşedinte în funcţie câteva săptămâni, eu vă asigur că pot merge oricând la domnia sa, dacă doreşte, ca să îi prezint, pe bază de documente, nu pe bază de vorbe, cum îi place dânsului în ultimul timp, toate controalele pe care le-am făcut şi cum s-au încheiat.
Esenţa controlulului parlamentar rezidă în documente, noi nu facem nimic pe vorbe.
De când sunt preşedintele acestei comisii nu a fost aproape săptămână să nu facem un nou control, să verificăm ceva referitor la activitatea SRI.
Am efectuat multe controale la unităţi centrale sau judeţene în mod inopinat. În toate unităţile în care am mers, pe lângă conducere, am chemat ofiţeri tineri cu care am stat de vorbă, pe care i-am întrebat despre activitate, care e starea de spirit, dacă primesc sau nu vreodată ordine ilegale.
Dacă Traian Băsescu ar fi vrut să fie corect faţă de statul de drept din România şi faţă de prestigiul serviciilor şi, în special, al SRI, prestigiu pe care SRI l-a construit cu foarte mult muncă, în ultimii ani, ar fi trebuit să vorbească mai aplicat, pe documente, şi să ne întrebe şi pe noi.
Să vii ca şef al statului şi să arunci în derizoriu activitatea unui serviciu, mi se pare absolut iresponsabil.
Pentru ce miză?
Ca să susţii un candidat de 5% în alegeri.
E opţiunea domniei sale, însă părerea mea este că a greşit şi că nu a fost receptiv la îndemnurile pe care şi eu, şi alţi politicieni i le-am făcut încă de la începutul campaniei, când se prefigura acest lucru - să lăsăm serviciile de informaţii în afara jocului electoral, pentru că aşa ne obligă legea şi Constituţia.
În această toamnă am fost invitat de către omologul meu din Germania, la Berlin, unde am făcut o analiză foarte atentă, comparativă, a instrumentelor, mijloacelor de investigaţie şi a modului în care facem controlul la SRI.
Vreau să vă spun, cu maximă responsabilitate, că suntem la un nivel în care avem instrumente şi facem investigaţii la fel ca la Berlin.
Cel mai important lucru pentru activitatea de control al serviciilor de informaţii este să găseşti o formulă echilibrată, corectă şi eficientă, prin care să exerciţi atât controlul de legalitate, adică să fie respectată legea, dar în acelaşi timp trebuie să ai şi o atitudine proactivă.
Serviciile trebuie să beneficieze de legislaţia de care au nevoie, să aibă mijloacele tehnice şi financiare ca să prevină şi să evite ca, pe teritoriul naţional, să ai incident de securitate.
Faptul că SRI a reuşit să menţină nivelul de alertă teroristă albastru precaut, inclusiv după atentatele de la Burgas, la câţiva zeci de kilometri de noi, înseamnă o muncă de prevenţie extraordinar de intensă şi de grea.
Mai mult, foarte multe acuzaţii aduse serviciilor de informaţii se dovedesc a fi false, prin verificări şi prin consultarea documentelor.
Este o situaţie pe care noi, parlamentarii din comisia de control, trebuie să ne o asumăm pentru ca, în momentul în care facem verificări şi constatăm că acuzaţia nu se verifică, să ieşim în spaţiul public şi să comunicăm acest lucru, pentru că, prin definiţie, serviciul de informaţii, fiind secret, nu se poate apăra.
Serviciile de informaţii sunt un instrument necesar pentru existenţa statului de drept şi a democraţiei, ele nu sunt o ameninţare, din contră.
Cine sunt principalii duşmani ai statului de drept?
Infractorii, criminalitatea organizată, corupţia, spionii, teroriştii.
Cine ne apără de toate aceste ameninţări?
Serviciile.
Trebuie să găsim, până la urmă, un echilibru corect în toate lucrurile.
Plecând de la acest echilibru corect, acuzaţiile făcute de preşedintele Traian Băsescu mi se par, pe de o parte, nefundamentate, dar şi incorecte.
Sper că toată pledoaria mea a venit să argumenteze de ce susţin această afirmaţie şi, din nou, lansez prin intermediul dumneavoastră, către preşedintele Băsescu, dacă doreşte să îi fac o prezentare amănunţită, merg cu cea mai mare plăcere să-l conving, prin documente, că ceea ce a afirmat este incorect.
Reporter: Am văzut că se folosesc foarte mult interceptările în DNA. Politicienii sunt foarte speriaţi şi se tem să vorbească la telefon.
Georgian Pop: Vreau să vă garantez şi spun apăsat acest lucru: în România, în ceea ce priveşte interceptările utilizate pentru instrucţia penală, nu pot fi interceptări ilegale.
În primul rând, în justiţie, dacă interceptarea susţinută ca probă de către procurori nu are în spate un mandat emis de judecător, atunci proba respectivă este nulă de drept.
Mai mult, sistemul tehnic este complet automatizat şi, dacă ar exista vreo posibilă fraudă, sistemul s-ar bloca.
Am discutat cu ofiţerii care efectuează munca aceasta şi i-am întrebat dacă au primit ordine ilegale de interceptare. Mi-au răspuns negativ şi că nici nu ar putea face cineva acest lucru.
Mi-au mai spus că cea mai importantă protecţie pe care o au este respectarea legii, pentru că mesajul meu şi al conducerii SRI a fost foarte clar, inclusiv în campania electorală - cine încalcă legea plăteşte individual, nu este o culpă colectivă a serviciului.
Ofiţerii au cultura aceasta organizaţională, ştiind că cea mai bună protecţie a lor este să respecte Constituţia şi legile ţării.
Apropo şi de miturile potrivit cărora toată lumea este ascultată. E fals.
Ca sa fie asa, ar trebui să lucreze pe zona de interceptări vreo câteva milioane de oameni.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre legea Big Brother şi cartelele prepay? Aţi spus că trebuie făcută neapărat o altă lege în acest sens.
Georgian Pop: Suntem în termen, probabil că după votarea bugetului ne vom asuma responsabilitatea şi vom găsi corecturile sugerate de către Curtea Constituţională, ca să dăm legislaţia în domeniu.
În ceea ce priveşte legea Big Brother, pot să vă spun că nu se vor reţine conţinutul convorbirilor, ci doar date privind ora apelului şi durata.
Nu este absolut nici o ingerinţă în conţinutul comunicaţiilor
Reporter: De ce avem nevoie de o lege Big Brother?
Georgian Pop: Să ne imaginăm că o grupare de criminalitate organizată răpeşte un copil în România.
În momentul în care poţi să faci apel, având în vigoare Legea Big Brother, poţi să vezi cu cine a vorbit suspectul respectiv, când a vorbit, unde a vorbit, poate pot să-l localizeze şi să salveze viaţa unui copil.
Din sutele de milioane de date strânse, pentru că la nivelul acesta se se va ajunge, la majoritatea nimeni nu se uită.
Dar dacă ai un astfel de incident, beneficiezi de o pistă de plecare pentru cei care trebuie să salveze o viaţă sau să facă o investigaţie.
Vă dau un alt exemplu.
Trăim şi ne place să construim o Europă în care să circulăm liberi, dar presupunem că prin ţara noastră aflăm, de la partenerii externi, că a trecut un suspect de terorism.
Nu consideraţi că este important să vedem dacă pe teritoriul nostru naţional a vorbit cu cineva, s-a întâlnit cu persoane, a încercat să creeze o celulă?
Mie mi se pare important pentru siguranţa mea şi a dumneavoastră.
Aţi văzut ultimele anunţuri ale statului islamic, potrivit cărora pregătesc de sărbători atentate. Cu toţii ne dorim ca SRI să ne apere. Dar trebuie să le dăm şi instrumentele să facă acest lucru.
Marea provocare de tip legislativ pentru noi şi pentru partenerii noştri externi este să găsim echilibrul corect între dreptul la viaţă, dreptul la intimitate, dar şi dreptul la securitate.
Un atac de tip terorist înseamnă că ai oameni care mor nevinovaţi. Pe mine mă interesează să luăm toate măsurile legislative, să avem instrumentele legislative şi tehnice pentru ca oamenii nevinovaţi să nu moară.
Referitor la cartelele prepay, în momentul de faţă, oricine poate să îşi cumpere la liber cartele din România.
Serviciul Român de Informaţii primeşte zilnic întrebări legitime din partea partenerilor externi cu privire la persoane din Orientul Apropiat, suspectate de terorism, care au utilizat telefoane înregistrate în România. Iar noi nu putem să le furnizăm date, pentru că nu avem o lege prin care cel care cumpără o cartelă să îşi lase şi datele de identificare.
Mi se pare o mare vulnerabilitate de securitate.
Mergeţi oriunde în Europa şi nu veţi reuşi să vă cumpăraţi cartele prepay aşa de uşor ca în România.
Avem un paradox.
Libertatea existentă în România de a cumpăra cartele prepay fără să îţi dai datele nu foloseşte oamenilor corecţi, adică 98% dintre utilizatori, dar beneficiază de acest lucru corupţii, crima organizată, teroriştii şi infractorii.
Infractorii îşi cumpără câte 20-30 de cartele şi încearcă să se organizeze fie să fure bani, fie să comită acte de crimă organizată, fie să şantajeze.
Mandatele pe securitate naţională, cele solicitate de SRI, reprezintă 9% din totalul interceptărilor făcute în România într-un an, restul de 91% fiind autorizaţii solicitate de către procurori pentru instrucţia penală.
Aici o autorizaţie nu are traseul atât de complicat ca mandatul.
SRI este singura autoritate din România care realizează interceptările.
Pentru procurori, SRI analizează tehnic şi realizează interceptarea, dar datele se duc direct la procurorul respectiv, nu le prelucrează SRI.
SRI este beneficiarul interceptărilor pe teme de securitate naţională, antiterorism, contraspionaj, apărarea Constituţiei, securitate economică, pentru că, în esenţă, acestea sunt şi principalele responsabilităţi şi eforturi principale de muncă ale SRI.
Reporter: Credeţi că domnul George Maior, directorul SRI, îşi va depune mandatul?
Georgian Pop: Domnul George Maior a anunţat public că va avea o o discuţie cu noul preşedinte al României.
În momentul în care a făcut anunţul, nu ştiam cine va fi noul preşedinte.
Probabil că Klaus Iohannis va decide ce este de urmat.
Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la o posibilă integrare a SIE în SRI?
Georgian Pop: Este vorba despre o idee. Astfel de lucruri trebuie analizate în primul rând cu specialiştii şi trebuie făcută o evaluare foarte clară, care sunt avantajele şi dezavantajele.
Ne preocupă pe toţi ca eficienţa serviciilor de informaţii să fie în creştere, mai ales că ameninţările la adresa securităţii naţionale sporesc. De exemplu, în 2014, a crescut mult spionajul în România.
În contextul în care ai o zonă de conflict în apropierea graniţelor, având în vedere că, pe baza parteneriatului strategic româno-american, elementele scutului antirachetă sunt amplasate pe teritoriul nostru naţional, este logic ca activităţile de spionaj din zonă să se intensifice. Prin urmare, şi eforturile de contraspionaj trebuie să fie pe măsură şi vă asigur că aşa şi sunt.
Cresc foarte mult, de la an la an, riscurile de tip asimetric din zona criminalităţi organizate transfrontaliere, trafic de persoane, trafic de armament, combaterea proliferării, în zona de distrugere în masă. Vorbim de chestiuni foarte serioase şi de aceea trebuie să avem o structură instituţională puternică şi eficientă.
1. Astept opinia altcuiva
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.12.2014, 10:56)
Daca merita citit tot interviul acestui papagal.
Eu m-am blocat la "Intrebare: Sunt ... persoane care susţin că, în spatelele unor revolte din aşa numita "primăvară arabă", ar fi anumite servicii speciale occidentale .
Georgian Pop: Cum puteţi dumneavoastră proba o astfel de afirmaţie sau cum explicaţi acest lucru zecilor de mii de oameni din Egipt care au ieşit din convingere?"
Dle "Papagal" Pop, care repetati punctele de vedere ale serviciilor, oriunde s-ar afla. Ce-ar fi sa luati declaratia facuta de Nuland care spune ca US a "investit" 5 mld USD in democratizarea Ucrainei. ATENTIE, "Papagal" Pop, nu sunt "oameni care sustin", este declaratie pe site-ul Departamentului de Stat.
La momentul asta, eu am abandonat cititul interviului. Daca are cineva rabdare pana la capat sa imi spuna daca merita citit si restul.
1.1. Si eu la fel (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Razvan în data de 15.12.2014, 11:27)
Tot acolo m-am oprit si eu. Dar m-am uitat, in treacat, si la faza cu cartelele pre-pay. Dansul spune ca numai in Romania se pot cumpara fara intrebari suplimentare, lucru fals si, in plus, Comisia Europeana a stabilit ca nu exista nici o dovada a eficientei masuri ide inregistrare a cumparatorilor de cartele pre-platite.
1.2. Merci (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.12.2014, 16:49)
Deci, ramane cum am spus, "papagal".