Germania propune crearea unui sistem global independent de plăţi interbancare

Un nou pas către adâncirea divergenţelor dintre Europa şi Statele Unite a fost făcut de Heiko Maas, ministrul de externe al Germaniei.

De data aceasta subiectul îl reprezintă relaţiile comerciale cu Iranul, ţară care a intrat, din nou, sub incidenţa sancţiunilor comerciale impuse de SUA.

Când a fost aplicat regimul anterior al sancţiunilor, Senatul american a aprobat, în 2012, sancţiuni şi pentru SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication), astfel încât instituţia care administrează comunicaţiile şi plăţile bancare internaţionale să excludă băncile din Iran.

După acordul primit din partea Consiliului Uniunii Europene, SWIFT a deconectat băncile iraniene de la sistemul de plăţi. În februarie 2016, după aprobarea planului comun de acţiune faţă de Iran, atât din partea SUA, cât şi a autorităţilor europene, majoritatea băncilor iraniene a fost reconectată la reţeaua SWIFT.

Acum statele europene nu mai sunt de acord cu reluarea sancţiunilor şi au transmis companiilor care şi-au reluat investiţiile în Iran că îşi pot continua afacerile.

Asigurările venite din partea Comisiei Europene nu au fost, însă, destul de convingătoare, deoarece pentru marile companii multinaţionale din Iran piaţa americană are o importanţă crucială, iar acestea au ales să părăsească, din nou, Iranul pentru a nu intra în vizorul administraţiei Trump.

Acesta este contextul în care Heiko Maas a scris un editorial pentru cel mai important cotidian financiar din Germania, Handelsblatt, unde spune că "a venit vremea să reconsiderăm parteneriatul dintre Europa şi SUA", un parteneriat care "să nu mai permită Statelor Unite să treacă peste opiniile noastre, fără să ţină seama de costuri".

"Din acest motiv, este esenţială întărirea autonomiei europene prin înfiinţarea unor canale de plăţi independente de SUA, crearea unui Fond Monetar European şi construirea unui sistem SWIFT independent", scrie ministrul german de externe.

După cum scrie Financial Times pe marginea declaraţiilor lui Maas, actualul sistem de plăţi globale SWIFT, care are sediul în Belgia, va fi afectat de noile sancţiuni americane. "Dacă nu va fi exceptat de la aplicarea sancţiunilor, organizaţia va fi obligată să blocheze accesul băncilor iraniene la sistemul de plăţi până la începutul lunii noiembrie 2018, altfel se va confrunta cu măsuri punitive atât împotriva membrilor conducerii, cât şi împotriva instituţiilor financiare care utilizează sistemul", scrie FT.

În articolul său, Heiko Maas a mai subliniat că "este vital pentru Europa să menţină acordul cu Iranul", deoarece "fiecare zi în care acordul există este mai bună decât o criză explozivă care ameninţă Orientul Mijlociu".

Dincolo de confruntarea cu SUA în ceea ce priveşte relaţiile politice şi economice cu Iranul, autorităţile europene mai au şi alte motive pentru promovarea unui sistem global de plăţi independent de influenţa covârşitoare a Statelor Unite.

Într-un articol din septembrie 2013, revista Der Spiegel a scris că "Agenţia Naţională de Securitate din SUA (NSA) monitorizează pe scară largă tranzacţiile derulate prin intermediul SWIFT, precum şi prin intermediul cardurilor de credit".

Această supraveghere permanentă a permis şi blocarea unor tranzacţii în dolari între rezidenţi ai Uniunii Europene.

Cotidianul danez Berlingske a scris, în februarie 2012, că autorităţile americane au confiscat 26.000 de dolari, valoarea unui transfer bancar de la un om de afaceri danez către o bancă din Germania.

Suma a reprezentat contravaloarea unei livrări de ţigări de foi cubaneze, cumpărate de la o firmă germană, iar tranzacţia a fost redirecţionată automat prin SUA, deoarece plata s-a făcut în dolari. Trezoreria SUA a justificat confiscarea prin faptul că "omul de afaceri danez a violat embargoul împotriva Cubei".

"Am spus clar americanilor că renunţarea la acordul nuclear cu Iranul este o greşeală", a subliniat ministrul de externe al Germaniei în articolul din Handelsblatt, iar "în actualele circumstanţe, a spune Washingtonului că dorim să lucrăm împreună, dar că nu îi vom permite să ne submineze interesele fără să ne consulte, reprezintă o problemă de importanţă strategică".

În condiţiile în care autorităţile de la Bruxelles au adoptat măsuri legislative care să protejeze companiile în faţa sancţiunilor americane, dar care sunt ignorate de marile corporaţii europene de teama represaliilor de la Washington, concluzia lui Heiko Maas a fost că "este indispensabilă întărirea autonomiei europene prin crearea unor canale de plăţi independente faţă de Statele Unite".

Astfel de sisteme au fost deja implementate în Rusia şi China, în condiţiile în care Rusia a fost ameninţată cu excluderea din SWIFT după ce a anexat Crimeea, în 2014. Atunci, autorităţile de la Kremlin au avertizat Statele Unite că suspendarea accesului băncilor ruseşti la sistemul global de plăţi este echivalentă unei declaraţii de război. "Iniţiativa" americană a fost abandonată.

Ministrul de externe al Germaniei şi-a încheiat articolul din Handelsblatt într-o notă sentimentală. Într-o misiune diplomatică recentă, Maas a fost abordat de un tânăr soldat american, care i-a şoptit "vă rog, nu abandonaţi America".

Şeful diplomaţiei de la Berlin a fost deosebit de impresionat de faptul că "un soldat american îi cere unui politician german să nu abandoneze America" şi a amintit că fostul secretar de stat american Henry Kissinger ar putea, într-un mod ironic, să aibă dreptate.

Acesta a fost întrebat recent, după cum scrie Maas, dacă "Donald Trump nu poate să devină, accidental, moaşa pentru un Vest renăscut".

"Ar fi ironic, dar nu este imposibil", a răspuns Kissinger.

Din păcate, pentru un "Vest renăscut" şi o "reunificare" a Europei nu este suficientă prezenţa unui Donald Trump la Casa Albă şi nici înfiinţarea unui sistem de plăţi interbancare independent faţă de SUA.