Gheorghe Piperea: "AVAS se spală pe mâini în privinţa listării BCR"

Reporter: Am întrebat AVAS care sunt pârghiile de care dispune ca să determine listarea BCR. Autoritatea ne-a răspuns că "a comunicat Erste că a constatat, în baza Acordului privind amânarea listării BCR, semnat de reprezentanţii Erste şi ai SIF-urilor, rămânerea fără obiect faţă de AVAS a obligaţiei asumată la art. 13.2 (n.r. privind listarea) din contractul de privatizare". În plus, cei de la AVAS ne-au spus că "se poate concluziona că AVAS nu poate determina listarea BCR şi nu are responsabilitate juridică pentru Acordul de amânare a listării semnat de Erste cu cele cinci SIF-uri". Aşa o fi?

Gheorghe Piperea: AVAS se spală pe mâini. Aceasta nu este o poziţie corectă. Clauza care prevede listarea este o stipulaţie pentru altul. În contractul de privatizare, statul, prin AVAS, s-a asigurat că, atunci când nu va mai fi în acţionariatul BCR, listarea băncii la bursă va avea, totuşi, loc. Vorbim despre un drept al AVAS de a cere listarea, ca parte a contractului încheiat cu "Erste".

Dacă statul român, prin AVAS, se spală pe mâini şi nu vrea să se mai implice, atunci este o chestiune de voinţă politică şi cred că ar trebui să vedem cine face în România politica economică.

Reporter: Totuşi, în răspunsul trimis, AVAS se prevalează de Acordul încheiat de SIF-uri şi Erste în 2009...

Gheorghe Piperea: Aceasta este doar o interpretare. Vorbim despre un acord între Erste şi SIF-uri. Nu este obligaţia AVAS să ceară listarea BCR, ci este un drept. Probabil că AVAS se abţine să ceară listarea pentru că nu vrea să deranjeze Erste sau sistemul bancar austriac, sau poate pentru că nu este momentul bun pentru listare...

Reporter: Nu este o problemă că nu au fost făcute publice clauzele acestui acord?

Gheorghe Piperea: Ba da. Acţionarii sunt interesaţi să afle când se listează BCR, iar dacă nu se mai listează, vor să ştie care sunt motivele. Totuşi, vorbim despre un contract între părţi private, iar faptul că este confidenţial nu este un rău în sine. Acordul, presupun eu, se referă la motive pentru care, în 2009, nu era bună listarea băncii, şi la etapele care urmează să fie parcurse la expirarea termenului limită de amânare a cotării.

Eu consider că, dacă, în loc de lis-tarea BCR, se negociază o altă modalitate de exit a SIF-urilor, atunci vorbim despre o competenţă managerială a conducerii SIF-urilor, nu despre o competenţă a Adunării Generale. Probabil că toate cele cinci SIF-uri vor convoca AGA, dând curs solicitării acţionarilor care au cerut iniţierea demersurilor pentru cotarea BCR. Dacă vor fi trecute propunerile acţionarilor, atunci raza de acţiune a managementului SIF-urilor va fi îngustată semnificativ. După părerea mea, listarea BCR la Bursă nu este chiar cea mai bună soluţie, uitaţi-vă ce se întâmplă cu băncile europene sau cu bursa noastră... Ca să nu mai spuns că Erste este listată la BVB şi dacă ar fi listată şi BCR, cele două acţiuni s-ar canibaliza...

Reporter: Cred că este un argument care poate fi combătut...

Gheorghe Piperea: Mai este un aspect de luat în considerare: există anumite cerinţe de adecvare a capitalui la risc pe care urmează să le vedeţi în septembrie impuse de BNR sistemului bancar de la noi, astfel că băncile vor fi nevoite să se capitalizeze. Când BNR te obligă să majorezi capitalul social, nu mai ai loc de întors: convoci AGA şi faci rost de bani. Să presupunem că BCR va avea nevoie de o majorare de capital de circa 500 de milioane de euro. SIF-urile ar trebui, în această eventualitate, să aducă 150 de milioane de euro ca să nu fie diluate. Au SIF-urile aceşti bani? Cred că unele SIF-uri ar avea dificultăţi să facă rost de 50 de milioane de euro/fiecare. Ca să nu mai zic că ar trebui să convoace AGA etc...

Reporter: Dar SIF-urile nu ar putea bloca decizia de majorare a capitalului în virtutea clauzei de supramajoritate?

Gheorghe Piperea: Ba da, însă eu, ca avocat, aş găsi, teoretic, o groază de motive ca să contest majorarea de capital, însă BCR va susţine că majorarea de capital nu este voinţa sa, ci o obligaţie venită de la BNR. Deci, aviz specialiştilor, inclusiv celor în piaţa de capital.

Mai este un lucru de spus: din momentul în care care termenul din acordul de listare al BCR expiră, toate cele cinci SIF-uri au dreptul să cea-ră Erste cotarea băncii, iar Erste este obligată să înceapă demersurile pentru listare. Dacă nu o face, atunci pot să se declanşeze unele litigii, dintre care unele foarte complicate, precum solicitarea de despăgubire împotriva Erste etc. Până atunci mi se pare cam forţat să vorbim despre listarea băncii. Adunările Generale de la SIF Muntenia şi Oltenia şi probabil că şi de la celelalte SIF-uri sunt, după părerea mea, apă sfinţită, care nici nu daunează, nici nu face vreun bine. Dacă iniţierea demersurilor pentru listarea BCR va trece în AGA, atunci va fi tăiată orice posibilitate de negociere a managementului pentru altă cale de exit, decât cotarea.

Reporter: Dumneavoastră reprezentaţi SIF "Moldova" într-un proces în care cereţi suspendarea şi anularea deciziei de majorare a capitalului BCR decisă în aprilie, anul acesta...

Gheorghe Piperea: Aşa este. Săptămâna aceasta, pe 25 august, avem termen pentru obţinerea ordonanţei preşedinţiale în vederea sus-pendării deciziei de majorare a capitalului cu dividendele ce trebuiau acordate acţionarilor BCR.

Reporter: Ce se întâmplă cu majorarea de capital dacă veţi câştiga? A fost încheiată majorarea?

Gheorghe Piperea: Nu ştiu dacă s-au făcut toate operaţiunile necesare pentru incorporarea dividendelor, însă, chiar dacă au fost făcute, anularea înseamnă punerea în situaţia anterioară. Dacă vom obţine anularea deciziilor AGA, atunci va fi nevoie de o nouă Adunare Generală.

Reporter: Care este stadiul procesului în care reprezentaţi SIF "Transilvania" privind pragul de 1%? Curtea Constituţională s-a pronunţat deja că pragul este constituţional... Ce căi de atac mai aveţi?

Gheorghe Piperea: În toamnă, ne întoarcem cu procesul în contencios, la Curtea de Apel. Deocamdată, excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă. Probabil că din automatism, judecătorii de la Curtea Constituţională au respins-o, amintindu-şi că au procedat similar şi atunci când Cătălin Chelu a ridicat problema, deşi noi am invocat o cu totul altă excepţie. Noi susţinem că Ordonanţa de Guvern prin care s-a modificat articolul 286, indice1, din legea pieţei de capital şi-a încetat valabilitatea încă din 2009 pentru că a fost depusă la Senat cu vreo şapte zile întîrziere faţă de termenul din Constituţie şi la Camera Deputaţilor cu vreo 25 de zile mai târziu faţă de termenul menţionat în lege.

Reporter: Ce se întâmplă dacă instanţa va constata inaplicabilitatea Ordonanţei?

Gheorghe Piperea: Pragul de 1% va cădea. Asta nu înseamnă, însă, că se revine la pragul de 0,1%, ci că SIF-urile vor putea să îşi organizeze Adunări Generale ca să îşi stabilească singure pragul de deţinere prin modificarea Actelor Constitutive. Deocamdată, însă, singurul SIF care are posibilitatea reală să îşi ţină o Adunare Generală Extraordinară este SIF Transilvania. Pragul maxim de 1% la SIF3 a fost stabilit în urma unei AGEA din 2009.

Reporter: Mai avem câteva luni până când expiră termenul limită pe care ni l-a dat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) ca să ne modificăm legea pentru despăgubirea foştilor proprietari. Aveţi cunoştinţă de evoluţia demersurilor în acest sens?

Gheorghe Piperea: Nu am cunoştinţă de aceste demersuri. Probabil că ne vom trezi la începutul anului viitor că nu am respectat termenul limită ca să dăm o soluţie problemei despăgubirilor şi că procesele care au fost suspendate în timpul pe care l-am avut la dispoziţie ca să ne revizuim legislaţia vor fi admise, ceea ce înseamnă despăgubiri de zeci de milioane de euro. O să vedem de unde va scoate statul aceşti bani, mai ales că anul viitor este un an electoral.