GIBI ANGHELACHE, SAFARI DANUBE DELTA CLUB:  "Lumea începe să intre într-o nouă branşă, aceea a turismului rural"

Reporter: Cum a luat naştere satul de vacanţă Safari Village? Şi la cât s-a ridicat investiţia?

Gibi Anghelache: Ideea de a des-chide o pensiune a venit în urma întrebărilor frecvente primite din partea clienţilor mei de la restaurantul pe care îl deţineam atunci în Bucureşti, Bistro Ateneu. Ei mă întrebau mereu unde să meargă să-şi petreacă week-endurile. Aşa că m-am gândit să-mi deschid eu o pensiune. Unul dintre cele mai interesante locuri pe care le avem în ţara noastră este Delta Dunării. Accesul de la Bucureşti în Deltă se face uşor, avem autostradă, este un loc unic şi astfel m-am decis să construiesc aici pensiunea.

Am deschis satul de vacanţă din Enisala încă de acum 15 ani.

Am pornit de la zero, am ridicat mai întâi o casă, apoi încă una şi aşa a apărut conceptul de sat de vacanţă. În prezent sunt două case cu un total de 16 camere. Am mai construit şi o rotondă minunată, care este sala de mese şi de conferinţe, mai ales că primim multe firme care vin pentru workshop-uri. În subsolul rotondei am construit un salon turcesc care este de mare succes, cu o atmosferă din "O mie şi una de nopţi", Enisala fiind un sat turcesc, numele ei Eni sale, însemnând sat nou.

Satul de vacanţă este făcut în spirit local: casele sunt acoperite cu stuf, piatra folosită este un calcar local de la cariera din Babadag, iar meseriaşii care au lucrat sunt tot din zonă. Am reuşit să construiesc într-un spirit local având ca punct central de pornire, dar şi de continuare, discreţia în arhitectură, adică îmbinarea între ceea ce am construit, mediul rural şi caracterul şi frumuseţea acestui sat minunat, Enisala.

În această oază avem şi o mică fermă cu capre, cal, găini, răsaduri de roşii, pentru a-i oferi turistului autenticitate, să-i dăm posibilitatea să mănânce din grădină.

Caut să simplific tot ca locul să fie cât mai la rădăcinile adevărului şi să se simtă atmosfera rurală.

Adunată, investiţia de început a fost în jur de 200.000 de euro. A inclus achiziţionarea terenului, construcţiile, este oricum o investiţie care nu se termină niciodată.

Reporter: Cum a luat naştere conceptul de safari al satului de vacanţă pe care l-aţi construit?

Gibi Anghelache: Denumirea de safari s-a închegat datorită poziţiei de care Enisala se bucură. Eu am posibilitate mult mai mare de mişcare, turiştii care vin la noi ajung cu maşinile proprii, nu suntem dependenţi de apă. De la noi se pleacă atât pe uscat, cât şi pe apă. Am achiziţionat trei maşini de teren şi patru şalupe şi facem această îmbinare între safari pe uscat şi safari pe apă. Exploatăm la maximum poziţia deosebită a Enisalei care este o poartă a Deltei Dunării. Avem acest avantaj în care putem mişca foarte mult turiştii, astfel am reuşit să dezvoltăm conceptul de "safari". Pentru că, în general, în Delta Dunării, eşti legat de canale şi de barcă.

În plus, turistul de astăzi şi-a schimbat puţin atitudinea, vrea să se mişte mult mai mult, se plictiseşte repede într-un loc. Noi îi oferim tot felul de posibilităţi, plimbări în diferite locuri, dar Enisala este totuşi locul în care poţi să citeşti o carte.

Pe uscat facem safari de la Munţii Măcinului, la plaja sălbatică Vadu, iar cu barca plecăm de pe lacul Razim şi ajungem până la Sfântul Gheorghe, la Perişor, la mare, la Gura Portiţei.

Am achiziţionat şi o navă, care va fi un day cruiser, unde se va putea servi şi masa.

Reporter: Care este tariful pentru o noapte de cazare în satul de vacanţă? Şi ce cost au excursiile safari pe care le organizaţi?

Gibi Anghelache: Tarifele sunt de 55 de euro pe noapte pentru o perso-ană, în care sunt incluse şi trei mese. Pentru un safari costul este de 50 de euro de persoană şi durează cam 8 ore, atât pe apă, cât şi pe uscat.

Reporter: Câţi turişti vin anual la Enisala Safari Village?

Gibi Anghelache: Nu ştiu să estimez un număr al turiştilor, dar pot spune că sunt fully booked tot anul. Lucrez numai cu grupuri mici, de 16-20 de persoane. Aşa am posibilitatea să ofer experienţa de safari cu maşinile de teren şi bărcile pe care le am în dotare. Cu ambarcaţiuni mari şi grupuri mari este foarte greu să intri în Deltă pe canale şi să poţi să ajungi la coloniile de păsări.

Reporter: Cât la sută dintre clienţii dumneavoastră sunt străini? Din ce ţări ajung la dumneavoastră?

Gibi Anghelache: Ponderea străinilor este de aproximativ 40%. Cei mai mulţi vin din Germania, Olanda, avem foarte mulţi din Anglia în ultima perioadă, francezi mai puţini, iar italienii vin an de an, mai mult pentru bird watching. Ponderea cea mai stabilă a turiştilor care ajung la noi sunt grupurile care vin pentru bird watching şi biciclişti. Chiar luna viitoare, în octombrie, vom avea două evenimente interesante pentru biciclişti: un semi-maraton între cetatea Argamum de la Jurilovca şi Cetatea Enisala, în jur de 22-23 km şi tururile de biciclete, deja la a treia ediţie, pe distanţe de 100 de km de la Enisala, Murighiol şi înapoi. Noi acordăm doar asistenţă tehnică, turiştii vin cu echipament propriu.

Reporter: Organizaţi şi alte evenimente pe lângă tururile de biciclete?

Gibi Anghelache: Organizăm şi o academie de limba engleză, English Summer Academy pentru care avem parteneriate cu Universităţile Oxford şi Cambridge. Cursurile durează o săptămână, de duminică până duminică, avem doar trei serii pe an, pentru că este destul de obositor să ai responsabilitatea a 30 de copii. Suntem 9 profesori care ne ocupăm de tabără, trei englezi, trei profesori de teatru, Vizante care este un supervisor şi trei profesori români care însoţesc copiii. Grupele se fac pe categorii de vârste şi de cunoştinţe de limba engleză. Avem copii din Franţa, Anglia, Italia, chiar şi din Finlanda.

Elevii sunt împărţiţi în trei grupe, iar fiecare profesor englez se ocupă de o grupă.

La finalul cursurilor se organizează un spectacol de teatru în care actori vor fi copiii.

Reporter: Care sunt cele mai aglomerate perioade?

Gibi Anghelache: Full sezon avem aprilie-mai, dar mai ales septembrie-octombrie pentru că toamna este mai blândă în Dobrogea şi mult mai lungă. În general, avem deschis până la 1 noiembrie, în mulţi ani chiar şi prima parte din noiembrie, dacă vremea ne permite. Acestea sunt perioadele în care ne mişcăm cel mai mult, este o perioadă mai răcoroasă, când nu sunt nici atât de mulţi ţânţari, temperatura este confortabilă şi mai există încă păsări.

Reporter: Ce pot admira turiştii ajunşi la Safari Village?

Gibi Anghelache: Suntem înconjuraţi de nişte tărâmuri superbe. Avem Delta Dunării, jos, la buza casei, apoi, în apropiere de noi, este Cetatea Enisala, Cetatea Ibida de la Slava Rusă, Cetatea Argamum de la Jurilovca, Podişul Casimcea, Cheile Dobrogea, plaja sălbatică Vadu, Munţii Măcinului.

De asemenea, organizăm vizite la pescarii care locuiesc în Deltă. Dacă sunt grupuri mai mici, de 6-8 persoane, putem lua şi masa la ei, mergem cu bărcile şi le urmărim activitatea, putem vedea cum prind peştele, cum împletesc plasele şi cum îşi trăiesc viaţa. Este un mare succes vizita la pescarii izolaţi acolo în Deltă.

Reporter: Cum aţi evalua turis-mul din zonă?

Gibi Anghelache: Eu am experienţă în branşă, am lucrat 11 ani în turism, am stat 20 de ani în Suedia şi am lucrat şi pentru firme suedeze de turism. Turismul din Deltă este, din păcate, cu suişuri şi coborâşuri. Am avut câţiva miniştrii în turism care s-au ocupat de promovarea Deltei Dunării şi acest lucru s-a simţit, cam acum 6 ani de zile. Dar, din păcate, nu există o acţiune coordonată, nici nu avem un minister al turismului care să promoveze Delta Dunării. Acesta este lucrul care lipseşte în totalitate - promovarea. Totul este sporadic făcut, nu există o strategie cu toate că se bate toba că ar exista. De aceea avem ani cu fluctuaţii - avem ani buni, avem ani foarte buni şi avem ani foarte slabi.

Reporter: Se spune totuşi că atunci când există o fluctuaţie mare a numărului de turişti există şi riscul de distrugere a zonei, cum apreciaţi acest lucru?

Gibi Anghelache: Factorul de pagubă este foarte mic. Delta Dunării este imensă, există loc pentru turişti. Au apărut acum şi norme din partea Rezervaţiei Deltei Dunării care se respectă ca trasee turistice, ambarcaţiuni. Problema cea mai mare cred că este de educaţie. Atât rezervaţia, cât şi forurile responsabile de Delta Dunării cred că ar trebui mai degrabă să se ocupe de educaţia Deltei Dunării. A consumatorilor, a locuitorilor, a turiştilor. Aici cred că este problema acestor "pet-uri".

Reporter: Care consideraţi că sunt principalele probleme din Deltă?

Gibi Anghelache: Cred că ar trebui create mult mai multe sate de vacanţă. Aceste sate pescăreşti din Deltă există numai prin definiţie, dar ca activitate nu. De exemplu, satul Jurilovca ar trebui să vândă peşte între orele 17:00-19:00 în zilele de marţi, satul vecin să facă acelaşi lucru miercurea, alt sat joia, ca să poţi să urmăreşti, pentru că nu poţi cumpăra un peşte în Deltă din cauza lipsei de identitate de sat pescăresc.

O altă problemă o reprezintă lipsa personalului calificat, care să lucreze în pensiunile din zonă. Noi căutăm să ne mişcăm după posibilităţile lor de prestări servicii. Eu folosesc destul de des o definiţie: "Noi, româ-nii, să ne uităm în oglindă, să vedem ce fel de oameni suntem şi aşa fel de turism să facem". Nu putem veni într-un mediu rural şi să avem cerinţe de hotel cu cartele la uşă. Aici este o problemă, puntea de trecere către un turism mai avansat aici se rupe.

Noi nu suntem nici Austria, nici Elveţia în turism, suntem o Românie mică, săracă în care lumea începe să intre într-o nouă branşă, aceea a turis-mului rural sau local. Trebuie ajutat într-un fel sau altul acest turism, nu prin norme pentru că toţi localnicii care au pensiuni de două-trei camere, vor fi toţi distruşi, iar când mă refer la norme mă refer la unele foarte înalte.

Reporter: Vă mulţumesc!