Goana după iluzii

Vă mai aduceţi aminte de povestea lui Păcală, cel care i-a făcut pe lacomii satului să se arunce în vadul cel adînc al rîului, după banii ce zăceau pe fundul albiei, zicea el; dar nu oricum, ci cu pietre grele legate de picioare, ca să stea bine înfipţi în mîlul mişcător şi să nu-i ia apa la vale! S-a dat startul! Oamenii acestor ţinuturi, că a ţară nu prea mai arată, sunt invitaţi, cu mic cu mare, de politicienii locului, să se prezinte la startul cursei cu iluzii. Veniţi de luaţi, cu sacul! "E pentru toţi!", după fel, purtare şi chimir. Acum este timpul, că după alegeri, o să mai vedeţi doar gaura din caşcaval, pe cea de la covrig, din ciorap, din pingele, ori din acoperişul casei. Nu mai pomenesc de cele din asfalt că, la noi, ele sunt "mai eterne" decît Eternitatea. Dar, nu-i păcat, că dacă n-ar fi ele, gropile, de unde ar mai avea România milionari şi regi ai asfaltului?! Cine ajunge la start cu mai multe iluzii, cîştigă! Ce cîştigă? Dreptul de a pune în urnă un vot pe măsura iluziilor adunate, remaiate, reşapate şi date la întors de magicienii de obor ai politicii noastre.

Să vedem, deci, ce s-a mai băgat pe rafturi!

Iluzia cu ieşirea din criză stă proas-pătă, la vedere, de parcă acum ar fi fost scoasă din cuptor. Ce mai, am şi ieşit, dar Guvernul nu ne-o spune formal, ca să nu ne ruşineze... De, mai ceva ca Veta, mie-mi spui! Ne ia, aşa... pe departe. Ca dovadă că suntem, deja, dincolo de vîltoare, la liman, sunt promisiunile că salariaţii vor recupera, la anul, nu ştiu ce reduceri....mă rog, nu pe toate, dar vor recupera! De unde vor veni mîine banii care astăzi nu există în punga Guvernului? Din...creşterea consumului!!! Nu vă miraţi, căci oficial, aceasta este singura sursă de creştere economică pe care a descoperit-o şi despre care vorbeşte Marele Administrator al Treburilor Publice din România. De unde o să aveţi dumneavoastră mai mulţi bani în buzunar, asta-i altă poveste! E treaba dumneavoastră, nu a Guvernului! Iar, dacă prin mintea unora dintre Maeştrii Ingineri ai Finanţelor s-a născut cumva ideea cu tipărirea..., atunci şi aici au nimerit-o prost pentru că inflaţia de 8% este deja penalizabilă, nu doar administrativ, de la Bruxelles, ci mult mai rău, de către marii rechini ai speculei pe monedă, iar spirala "creşte masa monetară, cresc preţurile" nu mai are nevoie decît de un brînci pentru a o lua razna, către cer! Cerul disperării noastre, desigur, dar şi al ieşirii totale de pe orbita şi aşa joasă, a europeneităţii României.

Pentru că rezultatele alegerilor locale vor fi piatra de temelie a viitoarei configuraţii a puterii care se va lăfăi în viitorul parlament, pavilionul cu "Iluzii de primar" stă des-chis deja şi ornat cu tot fastul. Iaca, Bucureştiul, bunăoară. Ştiţi de ce n-aveţi dumneavoastră pulover pe gît, iar Bucureştiul de nici unele, adică: nici transport, nici străzi, nici bulevarde, nici şosele, nici logică, nici estetică urbanistică, nici dezvoltare economică, nici parcuri, nici cămine, nici grădiniţe, nici săli de spectacole noi, ori măcar modernizate, nici centuri de ocolire, nici management al traficului, nici ieşiri, nici intrări urbane, nici spitale ca lumea, nici şcoli, unde şi cîte trebuie, nici terenuri de sport, nici baze de agrement, nici ..., lista e aproape infinită...? Ei bine, pentru că avem primari de sector aleşi, ca şi Primarul Bucureştiului (ce impertinenţă!), iar, pe deasupra, primăriile astea locale mai au şi consilii şi buget, şi tot felul de atribuţii! Asta e, n-am ce vă face! Acum, aveţi ocazia să cumpăraţi iluzia chioară că dacă o să dăm tot Bucureştiul pe mîna unei singure găşti de partid, la fiecare 4 ani, atunci o să fie de toate! Pentru ei, desigur!

În sfîrşit, pe standul principal al tîrgului se lăfăie iluzia "reformării Statului". Şi ce fel de reformă ar fi aceea, dacă n-ar ataca, la bază, Constituţia?! Republica Judeţelor va lăsa locul celei a Regiunilor, iar bicameralismul se va muta la garsonieră...ce atîta huzur de camere! Să terminăm odată cu birocraţia asta supra-abundentă! Iluziile, în acest caz, nu sunt nici măcar drapate cît ar fi nevoie ca să treacă drept altceva decît ceea ce sunt! O reformă care schimbă constituţional baza de organizare a ţării şi lasă pe seama unor legi ulterioare "amănuntele", cum ar fi delimitarea viitoarelor regiuni şi implicit soarta lor economică, ori compoziţia etno-lingvistică, este reţeta sigură nu doar pentru o harababură administrativă de cel puţin un deceniu, ci un piron gros bătut în crucea cu care se va îngropa la cap, România. La experienţa nefericită a intervenţiilor şi încropelilor constituţionale cu care ne-am legat la cap de 20 de ani, este inacceptabil ca o nouă propunere de modificare a Constituţiei, oricare ar fi ea, să nu fie însoţită de studii de impact, realizate nu de firmele de casă ale partidelor, ori ale instituţiilor controlate de Putere, ci de institute europene de cercetare care au prin statute obligaţia de a da socoteală pentru ceea ce aştern pe hîrtie, în rubrica "recomandări".

Oricum, nu vă-nbulziţi, că timp mai este! Oborul de iluzii abia s-a deschis!