Grecia a transmis către Eurogrup un nou plan de reforme

---------------

Actualizare 21:40 Tsakalotos combate în Parlament criticile că guvernul Tsipras ar fi "capitulat" în faţa creditorilor

Noul ministru grec de finanţe, Euclid Tsakalotos, a prezentat vineri seară - în şedinţa legislativului la care sunt dezbătute ultimele propuneri trimise creditorilor internaţionali - detalii cu privire la această ofertă, el insistând pe diferenţele faţă de propunerile anterioare, respinse de greci prin referendum, relatează agenţiile AFP şi EFE, preluate de Agerpres.

Tsakalotos s-a referit în mod special la restructurarea datoriei Greciei, solicitare pe care premierul Alexis Tsipras a pus accentul în mod deosebit. El a precizat că guvernul de la Atena a cerut ca 27 de miliarde de obligaţiuni emise de statul grec şi deţinute în prezent de Banca Centrală Europeană - unele ajungând la scadenţă vara aceasta - să fie transferate Mecanismului European de Stabilitate (MES).

---

Actualizare 21:02 Apar primele disensiuni în Parlamentul grec pe tema ultimelor propuneri

Guvernul grec îşi susţine vineri seară în faţa legislativului ultimele propuneri trimise creditorilor internaţionali, dar câţiva membri ai majorităţii parlamentare şi-au exprimat nemulţumirea faţă de acestea într-o declaraţie foarte dură în care sugerează părăsirea zonei euro, transmite AFP.

"Vă cer să susţineţi efortul guvernului pentru un acord", a spus în faţa comisiei parlamentare ce examinează respectivele propuneri deputatul Dimitris Vitsas, membru al stângii radicale Syriza, condusă de premierul Alexis Tsipras.

După analiza din comisie, cei 300 de deputaţi greci se vor reuni pentru a mandata prin vot executivul să negocieze cu creditorii internaţionali un nou acord de asistenţă financiară, pe baza ultimelor măsuri propuse de Tsipras. Deputatul Vitsas a recunoscut că unele dintre aceste măsuri "ar putea avea un efect recesiv", dar a subliniat că reformele avute în vedere de guvern vor permite "atacarea problemelor cronice" ale ţării, cum ar fi corupţia şi clientelismul.

De altfel, majoritatea Syriza va trebui în această seară să depăşească disensiunile ce ar putea să apară în timpul şedinţei legislativului, din cauza faptului că măsurile propuse de Tsipras cuprind şi multe concesii făcute creditorilor internaţionali, deşi ultima iniţiativă a acestora a fost respinsă de greci prin referendum.

Într-o scrisoare publicată tot vineri, cinci membri ai Syriza, inclusiv trei deputaţi, au cerut executivului să "respingă şantajul" creditorilor. Mai mult decât atât, ei menţionează în scrisoare că dacă "acordul nu va cuprinde un program pentru oprirea austerităţii, pentru asigurarea lichidităţilor (în sistemul bancar) şi o ştergere reală a datoriei externe, guvernul trebuie să fie pregătit să urmeze calea alternativă, aducând în discuţie apartenenţa ţării noastre la zona euro".

Cât despre mult mediatizatul fost ministru de finanţe Yanis Varoufakis, care după ce şi-a dat luni demisia este acum simplu deputat, el a anunţat că nu va participa la şedinţa legislativului, cerând totodată ca această absenţă să nu fie interpretată greşit. "Îl susţin deplin pe Euclid Tsakalotos (noul ministru de finanţe n.red.) în bătălia pe care o va duce la Eurogrup", a scris Varoufakis pe Twitter, motivându-şi absenţa din parlament prin probleme familiale.

În ceea ce priveşte reacţia capitalelor europene în urma propunerilor lui Tsipras, aceasta a fost în general pozitivă, dar guvernul german şi preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, au declarat că preferă să aştepte evaluarea creditorilor înainte de a se pronunţa.

Printre propunerile Greciei trimise joi seara creditorilor se numără o creştere a TVA la anumite categorii de produse şi servicii, de la 13% în prezent la 23 %, suprimarea avantajelor fiscale pentru insulele greceşti, începând cu insulele cele mai bogate şi cu cele turistice, creşterea treptată a vârstei de pensionare şi reforme în domeniul funcţiei publice, măsuri ce vizează creşterea veniturilor la buget.

Pentru produsele de bază, energie electrică şi hoteluri, TVA rămâne la 13%, iar pentru medicamente şi cărţi la 6%. Înaintea referendumului, premierul Tsipras a cerut concetăţenilor săi să voteze împotriva propunerilor creditorilor internaţionali, invocând, printre altele, şi faptul că aceştia au cerut creşterea preţului la energie şi TVA-ului la medicamente.

În schimbul ofertei sale de a face reforme, guvernul grec cere acum creditorilor internaţionali un nou ajutor financiar pe trei ani, precum şi o nouă ştergere a datoriei externe a Greciei, asupra acestei ultime solicitări cancelarul german Angela Merkel pronunţându-se până în prezent ferm împotrivă.

Dacă legislativul grec va da vineri seară guvernului undă verde pentru a continua negocierile cu creditorii, Eurogrupul se va reuni sâmbătă pentru a examina propunerile guvernului de la Atena, Jeroen Dijsselbloem declarând că este posibil să se ia în aceeaşi zi o decizie privind un nou acord cu Grecia.

---

Actualizare 19:57 Tsakalotos: "Obligaţiunile greceşti deţinute de BCE vor fi transferate la ESM"

Grecia va reuşi să transfere obligaţiunile deţinute în prezent de către Banca Centrală Europeană către Mecanismul European de Stabilitate (ESM), a declarat în faţa Parlamentului ministrul grec de finanţe, Euclid Tsakalotos.

"Ceea ce am cerut înainte, ca obligaţiunile greceşti deţinute de BCE să meargă către ESM, se va întâmpla", a adăugat acesta, înaintea votului parlamentarilor asupra ultimelor propuneri pe care Grecia le-a făcut creditorilor săi.

---

Actualizare 17:09 Vladimir Putin: "Grecia nu a cerut ajutor Rusiei"

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că Grecia nu a cerut Rusiei ajutor pentru a-şi depăţi problemele cu datoria suverană şi că speră că situaţia se va rezolva în curând, relatează Reuters.

Criticând în mod indirect Uniunea Europeană pentru modul în care a gestionat criza, Putin s-a întrebat, în cursul unei conferinţe de presă în oraşul rus Ufa, unde a fost UE când problemele se acumulau în Grecia.

---

Actualizare 16:48 Papa Francisc cere o nouă ordine economică mondială

Papa Francisc a cerut ieri, în Bolivia, o nouă ordine economică mondială, denunţând un "nou colonialism" al agenţiilor care impun programe de austeritate, şi a făcut apel ca săracii să aibă parte de locuri de muncă, locuinţe şi pământuri, potrivit Reuters.

El a denunţat goana după bani şi a apreciat că ţările sărace nu ar trebui reduse la furnizori de materii prime şi forţă de muncă ieftină pentru ţările dezvoltate.

Francisc a făcut aceste afirmaţii în faţa participanţilor la a doua reuniune mondială a mişcărilor populare, la care participă organizaţii ale oamenilor de la marginea societăţii, inclusiv săraci, şomeri şi ţărani care şi-au pierdut pământurile. El a precizat că susţine eforturile lor de a obţine dreptul elementar la pământuri, locuinţe şi muncă.

Discursul său a fost precedat de cel al preşedintelui bolivian Evo Morales, care purta o jachetă cu imaginea liderului revoluţionar argentinian Ernesto "Che" Guevara. Acesta a fost executat în Bolivia în 1967, de trupe boliviene susţinute de CIA.

"Să nu ne fie frică să spunem: vrem schimbare, o veritabilă schimbare", a spus Papa, denunţând un sistem care "a impus mentalitatea profitului cu orice preţ, fără grijă faţă de excluziunea socială sau distrugerea naturii".

Atacurile anterioare ale Papei la adresa capitalismului au fost criticate aspru de politicieni şi comentatori din Statele Unite, unde urmează să efectueze o vizită în septembrie.

Suveranul Pontif a lansat, de asemenea, un atac care viza aparent organizaţii monetare internaţionale precum FMI şi politicile de ajutor pentru dezvoltare ale unor state dezvoltate.

"Nicio putere nu are dreptul să priveze oamenii de exerciţiul deplin al suveranităţii lor. De fiecare dată când fac acest lucru, vedem apariţia unor noi forme de colonialism care prejudiciază serios posibilitatea păcii şi justiţiei", a precizat el.

"Noul colonialism ia diferite forme. Uneori apare ca influenţa anonimă a mamonului: corporaţii, agenţii de creditare, unele tratate de liber-schimb şi impunerea unor măsuri de austeritate care întotdeauna strâng cureaua muncitorilor şi săracilor", a afirmat Papa, care săptămâna trecută a cerut autorităţilor europene să păstreze demnitatea umană în centrul dezbaterii privind criza economică din Grecia.

Papa Francisc a ţinut acest discurs la finalul vizitei sale în Bolivia, unde a sosit miercuri.

Francisc a primit miercuri seara de la Morales unul dintre cele mai neobişnuite cadouri: o sculptură din lemn care înfăţişează secerea şi ciocanul - simbolul comunismului - iar pe ciocan figurează imaginea lui Iisus răstignit.

(A.C.)

----------------

Actualizare 16:26 Oficial FMI: "Grecia ar putea avea nevoie de o finanţare mai mare decât a estimat Fondul"

Grecia ar putea avea nevoie de o relaxare a datoriilor şi o finanţare mai mare decât a estimat FMI acum o săptămână, a afirmat, ieri, economistul-şef al instituţiei, Olivier Blanchard, potrivit MarketWatch.

"Credem că evoluţiile actuale ar putea implica o finanţare mai mare, cel puţin pentru susţinerea băncilor şi o restructurare mai mare a datoriilor decât estimam în raport", a afirmat Blanchard într-o postare pe blog.

Într-un raport publicat săptămâna trecută se arată că Grecia ar avea nevoie de un nou ajutor de peste 60 de miliarde de euro, pentru acoperirea necesarului de finanţare, precum şi de o relaxare a termenilor de rambursare a datoriilor prin extinderea maturităţilor.

Potrivit MarketWatch, comentariile economistului şef al FMI semnalează că reprezentanţii Fondului consideră că Grecia ar putea avea nevoie şi de o reevaluare în scădere a datoriilor, nu doar de prelungirea termenelor de rambursare, dacă situaţia economică se va înrăutăţi.

Poziţia FMI intră în contradicţie cu cea a celui mai mare şi puternic creditor al Greciei, Germania.

(A.C.)

---------------

Actualizare 16:04 Dijsselbloem spune că o decizie majoră poate fi luată mâine

Preşedintele Eurogrupului, olandezul Jeroen Dijsselbloem, a declarat, astăzi, că miniştrii de Finanţe din zona euro ar putea lua "o decizie majoră" mâine, când se reunesc pentru a revizui noua cerere a Greciei privind acordarea de finanţare de urgenţă, transmite Reuters.

"Într-un fel sau altul, este o decizie majoră pe care va trebui să o luăm mâine", a declarat Jeroen Dijsselbloem înaintea unei şedinţe a guvernului olandez.

Jeroen Dijsselbloem a refuzat să ofere detalii cu privire la propunerile Greciei, dar a precizat că este vorba despre "un text amănunţit" care va trebui examinat cu atenţie pentru a vedea "dacă cifrele se adună", potrivit AFP.

(A.C.)

-----------------

Actualizare 14:52 Pentru Letonia este dificil să susţină un acord cu Grecia

Preşedintele Letoniei, Laimdota Straujuma, a declarat, la un post de televiziune german, că parlamentul ţării sale va trebui să voteze dacă sprijină sau nu un nou bailout pentru statul elen.

Aceasta este pentru prima oară când este necesar un vot al legislativului leton, deoarece la primele două ajutoare financiare statul nu făcea parte din comunitatea statelor cu moneda europeană. Şeful statului leton a declarat că va avea dificultăţi în a convinge parlamentul pentru a sprijini o astfel de mişcare.

"Va fi foarte greu pentru parlamentul Letoniei să voteze un bailout, deoarece pensia medie în Letonia este considerabil mai mică decât în Grecia, şi dacă ar fi să întrebi letonii astăzi dacă sunt dispuşi să împrumute bani către Grecia, probabil că vă veţi da seama ce răspuns urmează să dea".

Straujuma a spus că discuţiile cu ceilalţi lideri din regiunea Baltică, Estonia şi Lituania, - care au trecut prin perioade extinse de austeritate şi de implementare de reforme - au arătat că aceştia aveau aceeaşi opinie.

"În acest moment nu văd un motiv pentru ca Letonia să dea bani grecilor", a declarat Straujuma, adăugând: "Ajutorul umanitar este altă problemă. Dacă este nevoiue de bani pentru spitale greceşti sau pentru medicamente, letonii vor da o mână de ajutor. Grecia este membru UE, însă guvernul de la Atena este cel responsabil pentru ceea ce se întâmplă".

(A.C.)

-------------

Actualizare 12:54 Creditorii urmează să discute propunerile Greciei la ora 14:00

Şefa Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, preşedintele BCE, Mario Draghi, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi Jeroen Dijsselbloem, liderul grupului de miniştrii de finanţe ai eurozonei, urmează să discute propunerile Greciei în jurul orei 14:00, potrivit The Guardian.

(A.C.)

----------------

Actualizare 12:35 Franţa consideră aceste propuneri serioase şi credibile

Guvernul francez cere statelor membre din zona euro să sprijine propunerea Greciei pentru un bailout, potrivit The Guardian. Ministrul francez al Afacerilor Europene, Harlem Desir, a declarat, în această dimineaţă, pentru Radio Classique: "Este un moment foarte important pentru Grecia, dar şi pentru Europa. Propunerile care au fost transmise sunt serioase, credibile, cuprinzătoare".

Şi ministrul francez al Economiei a declarat că "progrese importante" au fost făcute în ultimele zile. Acesta este "destul de optimist" privind un acord.

Oficiali francezi s-au aflat la Atena, în această săptămână, pentru a contribui la un plan de reforme, potrivit The Guardian.

(A.C.)

----------------

Actualizare 12:00 Acţiunile europene au deschis în creştere

Acţiunile marilor companii europene au început tranzacţiile de astăzi în creştere pentru a doua zi consecutiv, după ce Grecia a transmis Eurogroup un program de reforme care include majoritatea condiţiilor solicitate de creditori pentru acordarea de noi fonduri, potrivit Bloomberg.

Indicele Stoxx Europe 600 era în urcare cu 1,5%, iar indicii burselor din Lisabona, Milano şi Paris cu peste 2,1%.

Indicele DAX al bursei din Frankfurt era în creştere cu 1,71%, iar FTSE 100 al bursei din Londra, cu 1,1%.

(A.C.)

-----------------

Actualizare 11:06 Joseph Stiglitz, în publicaţia Time: "SUA trebuie să salveze Grecia"

"În timp ce epopeea grecească continuă, mulţi s-au minunat de tupeul Germaniei. Aceasta a primit, în termeni reali, unul dintre cele mai mari bail-out-uri şi reduceri a datoriei din istorie şi, totodată, un ajutor necondiţionat din partea SUA, sub forma Planului Marshall. Însă refuză să discute reducerea de datorie", a scris, într-un editorial în publicaţia Time, Joseph Stiglitz, fostul economist-şef al Băncii Mondiale şi fost membru şi preşedinte al Consiliului prezidenţial american de Consilieri Economici.

Stiglitz a scris: "De asemenea, mulţi s-au minunat la cât de bine s-a descurcat Germania în jocul propagandei, promovând o imagine a unui stat demult eşuat care refuză să accepte condiţiile minime cerute în schimbul ajutorului generos.

Faptele arată altceva: De la mijlocul anilor '90 până la începutul crizei, economia greacă creştea mai rapid decât media UE (3,9% faţă de 2,4%). Grecii şi-au asumat austeritatea, tăiind din cheltuieli şi mărind taxe. Aceştia au atins chiar şi un surplus bugetar (adică, veniturile din impozite au depăşit cheltuielile, fără a lua în considerare plăţile de dobânzi), iar poziţia lor fiscală ar fi fost cu adevărat impresionantă dacă nu intrau în criză. Criza lor - scădere de 25% a PIB şi o rată a şomajului de 25%, cu şomajul în rândul tinerilor fiind dublu - este din cauză că au făcut ce li s-a cerut, nu din cauza faptului că au refuzat să facă asta. A fost răspunsul aşteptat la austeritate".

(A.C.)

-------------

Actualizare 08:10

Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a primit un nou plan de reforme din partea Guvernului grec, care conţine tăieri bugetare şi creşteri ale taxelor în valoare de 13 miliarde de euro, mai mult cu 4 miliarde de euro faţă de propunerile creditorilor respinse duminică de populaţie.

"Noile propuneri greceşti au fost primite de preşedintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem", a anunţat ieri seară, pe Twitter, purtătorul său de cuvânt, Michel Reijns.

"Este important ca instituţiile (creditoare) să le ia în calcul la evaluarea lor", a subliniat el.

Potrivit textului cuprinzând aceste propuneri, publicat de guvernul de la Atena şi citat de AFP, Grecia doreşte o soluţie "pentru ţinerea în frâu" a datoriei sale publice, de 180% din PIB, precum şi un pachet de măsuri de 35 miliarde de euro pentru creştere economică, ca parte a programului de bailout de 53,5 miliarde de euro.

În textul de 13 pagini intitulat "Acţiuni prioritare şi angajamente", Grecia îşi asumă obligaţia de a adopta aproape toate măsurile propuse de creditori la 26 iunie şi pe care Atena le-a respins atunci anunţând organizarea unui referendum.

Astfel, prin noile propuneri Atena acceptă o creştere a TVA la 23% pentru restaurante, faţă de 13% în prezent. Pentru produsele de bază, energie electrică şi hoteluri, TVA rămâne la 13%, iar pentru medicamente şi cărţi la 6%.

Creşterea TVA a constituit un punct major de divergenţă între Atena şi creditorii săi în lungile şi dificilele negocieri din ultimele luni.

Guvernul grec propune totodată suprimarea avantajelor fiscale pentru insulele greceşti (adică reducerea de 30% a TVA aplicată de mai mulţi ani), începând cu insulele cele mai bogate şi cu cele turistice, aşa cum doreau creditorii. Acest proces va începe în octombrie şi se va face treptat, urmând să se încheie până la sfârşitul anului 2016.

În ceea ce priveşte vârsta de pensionare, ea a fost fixată la 67 de ani sau 62 de ani, cu 40 de ani de activitate, şi va fi introdusă treptat până în anul 2022.

În acelaşi timp, va fi redus plafonul cheltuielilor militare cu 100 milioane de euro în 2015 şi cu 200 milioane în 2016, faţă de reducerea de 400 milioane propusă de creditori.

Guvernul grec acceptă de asemenea limitarea creşterii taxei asupra societăţilor, de la 26% la 28%, aşa cum au propus creditorii, precum şi programul de privatizare a numeroase întreprinderi publice.

Aceste propuneri urmează să fie analizate astăzi de creditori - UE, BCE şi FMI - şi supuse sâmbătă miniştrilor de Finanţe din zona euro.

Parlamentul grec va dezbate, de asemenea, astăzi asupra acestui plan de reforme, transmite agenţia ANA.

(A.C.)

---------------

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, sugerează că este tot mai greu de găsit o soluţie pentru criza datoriilor din Grecia.

Întrebat de jurnalişti, la Roma, dacă va reuşi să închidă dosarul Grecia, oficialul BCE a declarat: "Nu ştiu. De această dată este foarte dificil".

Remarcile lui Draghi scot în evidenţă impasul cu care se confruntă liderii din zona euro, care aşteaptau propunerile de reformă ale guvernului condus de premierul elen Alexis Tsipras înainte de termenul limită, a expirat la miezul nopţii trecute.

În lipsa unui program de reforme credibil din partea autorităţilor de la Atena, BCE nu a mai majorat asistenţa de urgenţă acordată băncilor din Grecia, prin programul ELA, care este de aproape 89 de miliarde de euro în prezent.

Preşedintele băncii centrale germane, Jens Weidmann, membru în consiliul guvernatorilor BCE, a afirmat ieri că această instituţie trebuie să blocheze în continuare împrumuturile de urgenţă destinate băncilor elene, iar măsurile de control al capitalului să fie menţinute până când autorităţile din Grecia vor ajunge la un acord cu creditorii.

Weidmann a mai spus că orice fel de asistenţă pe termen scurt destinată Greciei trebuie să vină din partea guvernelor, nu a băncilor centrale.

Conform publicaţiei elene Kathimerini, Grecia pregăteşte un pachet de reforme în valoare de 12 miliarde de euro pe o perioadă de doi ani, dorind să pună capăt recesiunii.

Potrivit Kathimerini, în loc de o creştere de 0,5% preconizată anterior pentru acest an, după mai multe luni de incertitudini şi două săptămâni de restricţii asupra mişcărilor de capital, economia Greciei ar urma să înregistreze o recesiune de aproximativ 3%, conform celor mai recente estimări.

"Se preconizează că măsurile în valoare de opt miliarde de euro pe care Grecia le-a prezentat pentru 2015 şi 2016 să fie majorate cu două miliarde de euro anual, ceea ce va duce totalul la 12 miliarde de euro", scrie Kathimerini.

Altă publicaţie greacă, Naftemporiki, susţine că pachetul de reforme include majorarea taxelor pentru companii până la 28%, de la 26%, creşterea TVA pentru produsele de lux până la 13%, de la 10%, majorarea TVA pentru alimentele procesate, restaurante, servicii de transport şi unele servicii de sănătate oferite de sectorul privat până la 23%, de la 13% în prezent, precum şi o creştere a TVA pentru hoteluri până la 13%, de la 6,5% în prezent. Naftemporiki subliniază că insulele greceşti vor acorda în continuare reducerile de taxe pe care creditorii internaţionali doreau să le elimine. Şi Naftemporiki estimează că întregul pachet are o valoare de 10-12 miliarde de euro.

• Asociaţia Băncilor Greceşti: Băncile elene au suficiente lichidităţi

Băncile elene au suficiente lichidităţi în bancomate ca să acopere cererea până luni, a declarat, ieri, şeful Asociaţiei Băncilor Greceşti, Louka Katseli. "Ştim că totul este asigurat până luni", a spus Katseli, la postul Skai TV.

Autorităţile elene au extins vacanţa bancară până pe data de 13 iulie, restricţionând retragerea din bancomate la 60 de euro pe zi. Decizia de închidere a băncilor a fost luată în 29 iunie, în urma eşuării negocierilor pentru ajutor între Grecia şi creditorii internaţionali.

Liderii europeni se vor reuni duminică, urmărind să realizeze un acord cu Grecia, după mai multe luni de negocieri fără succes.