Grecia şi creditorii săi nu au ajuns, deocamdată, la un acord pentru finanţare

• Surse: Atena vrea să înfiinţeze o bancă de rebuturi

Grecia şi creditorii săi internaţionali, Uniunea Europeană (UE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), nu au reuşit să ajungă deocamdată la un acord pentru deblocarea fondurilor de sprijin, spun surse oficiale citate de agenţia Reuters, menţionând că pachetul de reforme prezentat de autorităţile de la Atena este considerat "un set de idei, nu un plan concret".

Discuţiile pe marginea finanţării ar putea continua săptămâna viitoare, conform surselor, în condiţiile în care Atena riscă să rămână fără fonduri în trei săptămâni, dacă nu poate convinge creditorii.

Sursele subliniază că oprirea negocierilor, în acest moment, nu este un "semn de ruptură", ci un indiciu al progreselor lente ale discuţiilor, mai ales că instituţiile creditoare aşteaptă să primească lista cu măsuri concrete.

"În mod evident aşteptăm să primim lista cât mai curând posibil", a precizat un oficial european, adăugând: "Acesta este scopul discuţiilor care au loc: să facem schimb de informaţii asupra măsurilor detaliate de reformă".

Astăzi este programată o teleconferinţă a secretarilor de stat din Ministerele de Finanţe ale statelor din zona euro, iar surse apropiate discuţiilor afirmă că este foarte puţin probabil ca miniştrii de resort să se mai întâlnească înainte de jumătatea lunii aprilie pentru deblocarea fondurilor destinate Greciei.

În lipsa unui acord cu creditorii, Grecia nu va obţine ultima tranşă, de 7,2 miliarde de euro, din împrumuturile europene.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care este de părere că situaţia economică a Greciei rămâne "sub control", nu crede că un acord cu creditorii nu va fi semnat înainte de Paşti.

"Procesul de evaluare a planului Atenei este foarte complex şi nu prevăd progrese înainte de Paşti", a declarat Donald Tusk, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul spaniol Mariano Rajoy.

La rândul său, Mariano Rajoy şi-a exprimat dorinţa ca aceste negocieri să se finalizeze cu un succes şi ca Grecia să rămână în zona euro. Oficialul de la Madrid a subliniat: "Atena trebuie să înţeleagă că pentru UE este foarte important ca mesajul transmis să fie acela că regulile jocului trebuie respectate".

• Banca de rebuturi, înfiinţată cu banii returnaţi de Fondul de Stabilitate Financiară?

Guvernul de la Atena a propus înfiinţarea unei bănci de rebuturi ("bad bank") ca să facă faţă majorării nivelului creditelor neperformante, conform unei surse oficiale citate de Reuters. Aceasta adaugă că această bancă ar urma să fie înfiinţată cu cei 10,9 miliarde de euro returnaţi luna trecută de Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei. Potrivit unui acord convenit în februarie de miniştrii de finanţe din zona euro, Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) trebuia să returneze banii pe care nu i-a utilizat pentru recapitalizare băncilor greceşti. HFSF a împrumutat 49,7 miliarde de euro pentru consolidarea băncilor elene, din care a utilizat 40 de miliarde de euro. În loc să returneze 9,7 miliarde de euro, HFSF a rambursat către Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) 10,9 de miliarde de euro, diferenţa rezultând din valoarea exactă a obligaţiunilor EFSF aflate în portofoliul său. De aceea, guvernul de la Atena crede că trebuie să ceară returnarea sumei suplimentare de 1,2 miliarde de euro. Însă, oficialii europeni nu văd motive pentru care ar trebui returnaţi aceşti bani.

• Preţurile de consum din zona euro continuă să scadă

Preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,1% în martie (în ritm anual), pentru a patra lună consecutiv, însă ritmul declinului este cel mai lent din această perioadă, potrivit Eurostat.

În luna februarie, inflaţia din uniunea monetară a fost de -0,3%, iar în ianuarie - de -0,6%.

Inflaţia a coborât într-un ritm mai lent în martie faţă de lunile anterioare datorită unei reveniri uşoare a preţurilor de pe piaţa energiei. (V.R.)