Gunoiul, o armă redutabilă a Chinei în războiul comercial cu Statele Unite

Poate că Donald Trump a luat în considerare suficiente elemente când a anunţat, recent, că este gata să meargă cu mult dincolo de tarifele impuse importurilor de oţel şi aluminiu în războiul comercial împotriva Chinei.

Sau poate că nu. Jacob Shapiro, directorul departamentului de analiză din cadrul firmei de consultanţă Geopolitical Futures, a scris recent că "în ciuda ameninţărilor, Washington-ul nu doreşte un război comercial", iar printre argumente se regăseşte dependenţa mare a unor sectoare economice din America de piaţa chineză.

Shapiro arată că exporturile americane de soia, sorg şi piei de animale merg, în proporţie de 62%, 77%, respectiv 60%, către China. Oficialii de la Beijing au inclus şi alte produse agricole în lista cu "răspunsuri" la ameninţările americane, însă impunerea unor tarife asupra lor nu va avea un efect semnificativ asupra economiei Statelor Unite, ci "va lovi sever părţi importante ale bazei electorale a preşedintelui Trump", după cum mai scrie analistul de la Geopolitical Futures.

Alte măsuri posibile expuse de Jacob Shapiro includ pe cele de natură ne-comercială, cum ar fi restricţii suplimentare pentru companiile americane cu operaţiuni în China.

"Problema războiului este aceea că, odată început, devine imprevizibil. O salvă de avertizare poate lovi accidental o navă şi declanşa ostilităţile, chiar dacă ambele părţi nu sunt încă pregătite pentru bătălie", mai scrie Shapiro în sprijinul afirmaţiilor sale referitoare la probabilitatea relativ redusă a unui război comercial "pe toate fronturile" între cele două mari puteri economice.

Unul dintre avantajele semnificative ale Chinei în faţa ameninţărilor de la Washington îl constituie structura actuală a celei mai mari economii din lume.

"China ştie că economia SUA este bazată pe consum, iar tarifele îndreptate împotriva Chinei vor determina creşterea preţurilor de consum pentru americanul de rând şi fără nicio acţiune din partea Chinei", scrie Jacob Shapiro.

În urma unui consum mare rămâne, desigur, şi mult gunoi, care trebuie procesat sau reciclat. Cea mai mare parte a reciclării se face în China, care a anunţat Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO), în iulie 2017, că va interzice importul "gunoiului străin", conform unei ştiri Reuters.

Pe lista trimisă WTO apar 24 de tipuri de deşeuri solide, printre care se regăsesc deşeurile din plastic, hârtie şi metal. Deşi autorităţile de la Beijing au anunţat că interdicţia va intra în vigoare până la sfârşitul anului 2017, măsura nu a fost pusă încă în aplicare.

Acum agenţia de ştiri scrie că "SUA cere Chinei să nu aplice interdicţia pentru importurile de gunoi". Oare ce impresie face la Beijing un astfel de ton impertinent, care este utilizat, probabil, faţă de ţările incluse de pre­şedintele Trump în categoria "shithole countries"?

"Cerem Chinei să oprească imediat implementarea interdicţiei şi să revizuiască măsurile într-o manieră consis­tentă cu standardele internaţionale referitoare la comerţul cu deşeuri reciclabile", se arată în poziţia oficială de la Washington, prezentată în faţa WTO la sfârşitul săptămânii trecute.

Atitudinea oficialilor americani este explicată de rolul deosebit de important jucat de China în comerţul global cu deşeuri reciclabile, nu doar în ceea ce priveşte relaţia bilaterală cu SUA din acest punct de vedere.

Institutul Industriilor de Reciclare din SUA avertiza anul trecut că interdicţia anunţată de autorităţile chineze "va devasta o industrie care oferă 155.000 de locuri de muncă şi a exportat resturi reciclabile de circa 5,6 miliarde de dolari în China în 2016", după cum mai scrie Reuters.

Un oficial WTO a declarat pentru Reuters că "restricţiile impuse de China au provocat o dislocare fundamentală în lanţurile globale de aprovizionare cu materiale reciclabile şi au determinat redirecţionarea lor de la utilizarea productivă către aruncarea la gunoi".

Pentru Statele Unite, interdicţia nu înseamnă doar pierderea unui număr semnificativ de locuri de muncă, ci şi creşterea costurilor asociate procesării şi stocării gunoiului.

Reprezentatul Chinei la întâlnirea de la Geneva a precizat că va transmite la Beijing punctul de vedere american, însă a amintit că "fiecare ţară este responsabilă pentru propriul gunoi", după cum mai arată Reuters.

Oficialul american de la întâlnire, deşi a recunoscut problemele de mediu din China, a declarat că "regulile s-au schimbat prea rapid pentru a permite ajustarea industriei de reciclare", iar "China s-ar putea afla în situaţia de a încălca obligaţiile asumate odată cu intrarea în WTO, prin tratamentul diferenţiat aplicat gunoiului intern faţă de cel extern".

În opinia reprezentantului Uniunii Europene de la întâlnire, "noua politică de reciclare a Chinei va forţa trimiterea materialelor reciclabile către alte ţări, cu efecte negative asupra mediului din cauza lipsei capacităţilor de procesare".

Dar de ce trebuie ţările europene să-şi trimită gunoaiele altundeva? Agenţia de ştiri nu precizează dacă au existat astfel de întrebări în cadrul negocierilor.

În plus, Uniunea Europeană pare să pună la îndoială şi "argumentele ştiinţifice invocate pentru interzicerea importurilor de deşeuri în China", după cum mai scrie Reuters. Ar mai fi ceva de spus despre prăpastia existentă între "principiile" declarate şi cele dovedite de autorităţile europene sau despre unităţile de "măsură" pe care le foloseşte?

"China caută o cale pentru stabilirea unei armonii între om şi natură", a mai declarat oficialul de la Beijing, care a subliniat că populaţia masivă a ţării obligă autorităţile să ia măsuri de limitare a importurilor de deşeuri în timp ce "fac curăţenie acasă".

O astfel de armonie nu ar trebui căutată şi în Europa sau America, prin eliminarea, de exemplu, a consumului pe datorie?

Din păcate, nicio autoritate guvernamentală nu este pregătită să recu­noască faptul că problema actuală a gunoiului nu este decât o consecinţă firească a politicilor monetare şi fiscale bune de aruncat la gunoi din ultimele decade.

În faţa acestor contramăsuri care ameninţă direct electoratul lui Donald Trump, poate că războiul comercial dintre Statele Unite şi China va fi evitat, însă problema reciclării deşeurilor nu se va rezolva până când nu se renunţă la semnul de echivalenţă dintre creşterea economică şi consum şi este ignorată dezvoltarea economică.

"Negocieri comerciale se des­făşoară cu numeroase ţări care, pentru mulţi ani, nu au tratat corect Statele Unite. La sfârşit, toată lumea va fi fericită!", a scris recent preşedintele Trump pe Twitter.

Acum, mai rămâne doar să vedem ce înseamnă fericirea pentru partenerii comerciali ai SUA şi cine se va declara gata să recicleze gunoiul Americii.