GUVERNATORUL BNR MUGUR ISĂRESCU: "ROBOR a fost şi 4-5% şi nu a murit nimeni în Ţara Românească"

F.A.
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 5 iulie 2018

"ROBOR a fost şi 4-5% şi nu a murit nimeni în Ţara Românească"

ROBOR a fost şi 4% şi nu a murit nimeni în Ţara Românească, a spus, ieri, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu, în contextul în care indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care este calculată dobânda la cele mai multe credite în lei, a ajuns la 3,34%, continuând să crească accelerat.

Răspunzând unei întrebări, Isărescu a precizat, citat de Agerpres, că nu este confortabil cu avalanşa de ştiri despre evoluţia ROBOR: "Eu nu sunt confortabil cu această, aşa să zic, avalanşă de ştiri - că a venit Apocalipsa cu ROBOR-ul la 3,20%. A fost 4%-5% şi nu a murit nimeni în Ţara Româneas­că. Au fost şi valori mai înalte. Să creaţi un nou bau-bau, nu neapărat dumneavoastră, un nou bau-bau, de la curs acum am ajuns la ROBOR, cred că este o uşoară exagerare şi, să spun aşa, invit la calm. Mai multă atenţie când tot promovaţi ideea că s-a ajuns la... Ce record este dacă acum patru ani a fost mult mai mare? A atins recordul ultimilor trei ani şi 12 zile şi 5 luni. Deci nu e vorba dacă eu sunt confortabil. Este un nivel care este oricum la jumătatea ratei inflaţiei pe care o avem în prezent. Deci sub nicio formă nu se poate spune că este o exagerare. Exagerare apare la această mediatizare excesivă. Mesajul nostru este că lumea a ieşit cu întârziere în Europa, în Zona Euro, din perioada dobânzilor foarte scăzute şi România nu poate să fie izolată de ceea ce se întâmplă în lume".

În timp ce analiştii economici consideră că acest trend de majorare a ROBOR va continua atâta vreme cât inflaţia va creşte, ratele bancare aferente creditelor în lei explodează, cei mai afectaţi fiind beneficiarii programului Prima Casă.

Sergiu Oprescu: "Dobânzile la lei vor avea o volatilitate mai mare în perioada următoare"

Dobânzile la lei vor avea o volatilitate mai mare în perioada următoare, a subliniat, ieri, într-o conferinţă de specialitate, Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi CEO Alpha Bank. Domnia sa a menţionat: "Trebuie să ne uităm la istoric, la cât de mult a variat această dobândă de bază. Să nu uităm că acum câţiva ani de zile era peste 4%. În 2012, aceasta era 6%, aproape 7%. Atunci aveam în sistem 49 de miliarde de euro de credit neguvernamental. Erau 55% credite indexate la euro, iar astăzi avem vreo 63 - 64% credite indexate în lei. Există credite originate în 2016 când dobânda de bază a fost în jurul lui 1%, dar aduceţi-vă la fel de bine aminte că noi, la nivelul Asociaţiei Române a Băncilor, am venit chiar la sfârşitul acelui an, şi am spus că trebuie să fim foarte atenţi cum construim portofolii de credite la dobânzi de minim istoric. Când vorbeşti de un minim istoric înseamnă că mâine s-ar putea să te desprinzi de acel minim şi nu te poţi duce către un nou minim, ci către o evoluţie de creştere. Era un mesaj pe care noi îl dădeam cu responsabilitate şi pentru clienţi, şi pentru sistemul bancar. (...) Dobânzile la lei vor ajunge undeva, dar răspunsul corect este de volatilitate, şi vorbesc despre variaţie. Mă aştept ca volatilitatea să fie mai mare, şi când spun asta mă refer la formula matematică axată pe un anumit interval de timp pentru o variaţie a unei serii de date faţă de variaţia celeilalte serii de date care este dobânda de bază la euro. Cursul a fost întotdeauna o ancoră în aşteptările inflaţioniste. În clipa de faţă, voi evita cu lipsă de graţie să dau cifre. Dacă suntem într-un moment în care lumea aşteaptă şi sesizează că există o creştere a inflaţiei, dacă această creştere este deja temperată, atunci nu ne aşteptăm la modificări semnificative ale culoarului în care evoluează în momentul de faţă cursul valutar".

În viziunea reprezentantului ARB, creditarea cu dobândă fixă din sistemul bancar din România se situează, la ora actuală, la circa 27%.

Sergiu Oprescu a mai spus: "Sistemul bancar, încet-încet, a început să crediteze în dobândă fixă, cam 26-27% din totalul originării de credit la ora actuală, la un an şi jumătate distanţă de momentul în care totalul creditelor acordate în dobândă fixă era de vreo 10%. Deci, aproape ne-am triplat produsul de dobândă fixă, faţă de perioada respectivă. Bineînţeles că ne-am dori mai mult, dar pentru asta trebuie să pui toate mecanismele în piaţă, adică trebuie să ai un randament pe titlurile de stat. Trebuie să putem să construim acele produse pe baza cărora să putem să cotăm o dobândă fixă. Pentru asta trebuie să punem cărămizile construcţiei instituţionale şi a construcţiei de piaţă în România. Tot ceea ce s-a construit ca şi credit în Europa Occidentală, în Zona Euro, ca şi credit de consum sau credit ipotecar, s-a construit pe dobânzi de minim istoric. S-ar putea să avem exact aceeaşi evoluţie de creştere a dobânzii de bază şi la euro. Dar vom avea o evoluţie de creştere şi a dobânzii de bază şi la euro. Acelaşi impact îl va avea asupra întregii comunităţi de consumatori la nivel european".

Acesta a adăugat că, într-o formă sau alta, gradul de îndatorare al consumatorului creşte, "adică vei rambursa mai mult din venitul tău lunar în momentul când se materializează un risc de variaţie a ratei dobânzii sau a cursului".

Şeful ARB a continuat: "În mod normal, trebuie să-ţi faci o evaluare şi totul ţine de gradul de îndatorare. Dacă laşi să-ţi ajungă apa până la nas, orice variaţie a nivelului apei îţi poate crea probleme. Nici banca, nici nimeni altcineva nu este atotcunoscător cu privire la evoluţia pieţelor în viitor. Nu există cititori în viitor... Noi facem aceste analize post factum şi spunem că dacă am fi ştiut... Realitatea pe fond este că nimeni nu ştie cum o să arate viitorul. La Legea dării în plată impactul este deja luat în calcul şi asumat. În afară de asta, vorbim despre alte trei iniţiative care sunt la ora actuală, şi anume: limitarea nivelului de dobândă, limitarea sumei pe care o poate obţine un cumpărător de creanţe neperformante şi titlul executoriu pentru contractele de credit. Impactul legislaţiei care limitează nivelul dobânzii va fi în primul rând pe numărul de clienţi care se mai califică. Deci, vorbim despre o restrângere a universului clienţilor care se califică. Se pleacă de la o premisă, din punctul meu de vedere uşor forţată, şi anume că, dacă limităm dobânzile, toată lumea care lua credite ieri o să aibă acces la acelaşi credit, dar la dobânzi mai mici. Această afirmaţie nu este corectă. Nu toată lumea care avea acces la credit ieri va avea acces la credit la o dobândă mai mică mâine, pentru că nu se mai califică din perspectiva riscului".

ROBOR la şase luni a crescut, ieri, până la 3,39%, cel la nouă luni a ajuns la 3,40%, în timp ce acest indice la 12 luni s-a cifrat la 3,42%.

BNR a menţinut rata dobânzii cheie la 2,5%

Consiliul de administraţie al BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% şi cea a dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,5%. Totodată, BNR a păstrat nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Printre altele, Banca Centrală menţionează: "Condiţiile monetare şi-au atenuat caracterul acomodativ în perioada mai-iunie, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi a ratelor dobânzilor practicate de bănci în relaţiile cu clienţii nebancari, precum şi al stabilităţii relative a cursului de schimb al leului.

Creditul acordat sectorului privat şi-a continuat creşterea robustă în trimes­trul II (6,8 la sută în aprilie şi 6,4 la sută în mai, în termeni anuali), devansând ritmul mediu din trimestrul anterior. Plusul de ritm a venit în principal din consolidarea dinamicii înalte a creditului în lei acordat populaţiei, pe seama creditelor de consum, al căror flux a atins maximul istoric. Componenta în lei a continuat să-şi mărească ponderea în creditul total, până la 64,7 la sută (de la un minim de 35,6 la sută în 2012). (...) Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei pe termen mediu a inflaţiei sunt semnificative. Ele au ca surse condiţiile de pe piaţa muncii, evoluţia preţurilor administrate şi a cotaţiei petrolului, precum şi volatilitatea de pe piaţa financiară internaţională".

Oprescu: "Pe un trend de creştere de dobândă te aştepţi la o temperare a creşterii economice"

Pe un trend de creştere de dobândă te aştepţi la o temperare a creşterii economice, este de părere Sergiu Opres­cu, care a menţionat: "Acum suntem într-o perioadă de creştere economică de şapte ani. În mod normal, dacă pleci de la valori foarte mici, te aştepţi la serii de creşteri economice destul de lungi, asta dacă nu faci alte isprăvi nedorite... În mod normal, nu te aştepţi la întreruperi, ci la perioade în care creşterea economică s-ar putea să fie mai temperată. O creştere de 6,97% a părut pentru mulţi excesivă în 2017, chiar dacă au fost destul de multe voci care au spus că ne putem permite un astfel de ritm de creştere. Nimeni nu moare dintr-o creştere mai temperată şi mai stabilă, mai sustenabilă. Mă aştept la o încetinire e creşterii economice, şi este normal. Pe un trend de creştere de dobândă te aştepţi la o temperare a creşterii economice".

Potrivit preşedintelui ARB, criza economică prin care a trecut nu doar România a fost una profundă şi de care ne-am dat seama după ce toată lumea spunea, practic, că există o criză globală: "Nu este un paradox în sine că sistemul bancar a crescut mai puţin decât economia. Întotdeauna, post-criză se crează o decuplare între un ciclu financiar şi un ciclu economic, iar ciclul economic este primul care trebuie să revină pe creştere. Este cam ceea ce se întâmplă în toate economiile când se trece printr-o criză profundă, precum cea din 2007 - 2009. La noi a fost cumva pentru prima oară când am trecut printr-o criză economică de o astfel de intensitate. (...) În 2008 - 2009 la noi încă se credea că nu vom avea niciun fel de impact din cauza crizei. Eram într-un moment de creştere economică şi nu ne dădeam seama. Pe undeva cred că este un proces de învăţare".

Potrivit domniei sale, creditul neguvernamental a cres­cut cu circa 6,7% în ultimul an, valoarea soldului situându-se la 51 de miliarde de euro.

"Creşterea dobânzilor, în general, duce la o temperare a creşterii creditului. Creditul bancar neguvernamental în sistem a crescut cu 6,5% - 6,7%, în ultimul an, din datele pe care le avem acum. Această creştere arată că, de fapt şi de drept, suntem într-un moment de reluare a creditării şi trebuie ajustată şi cu nivelul de scădere de neperformanţă. Noi ne uităm pe sold, dar uităm să vedem că de fapt segmentul bun al creditului neguvernamental a cres­cut mai repede. Dacă în 2014 aveam un nivel de neperformanţă de 22 puncte procentuale, la sfârşitul anului 2017 aveam 6,4. În această perioadă, am rămas cu un sold al creditului neguvernamental aproximativ constant, de la 49 de miliarde de euro la vreo 51 de miliarde de euro. Dacă ne uităm la creditul care finanţează cu adevărat economia României, şi trebuie să ne uităm la creditul performant la nivelul structurii, vedem că dinamica creşterii acestui credit neperformant a fost mult mai mare".

Opinia Cititorului ( 14 )

  1. Corect, dat sună a Elena Ceaușescu la proces (nu a murit nimeni de foame)

    atunci când robor era 5 lumea nu lua credite pe roni si, daca, lua avea o perspectivă realistă despre costuri. 

    În 2016 ,2017 robor a fost anormal de mic. 

    S-ar putea ca pe la 5 să si moara oameni 

    La un credit de 60 mii euro (echivalent) luat asta vara , o crestere la 5, înseamnă 200 euro în plus PE LUNA. 

    Cine trebuia să facă norme de creditare severe în 2016-2017. 

    ?? 

    P.s.NU am credit

    1. Poate la BNR nu a murit nimeni.Chiar au dus-o bine la dobanzi mari :) Restul sunt robii Robor care rimeaza cu sobor :)

      Nasol de Ardeal si Moldova. Cica doar in Tara Romaneasca nu a murit nimeni :)

    E clar că a pierdut bătălia cu robor, da vina pe mediatizare, ce ar trebui să nu se comunice în public?

    De ce? 

    Să mai cadă si alti fraieri în capcana creditelor p.casa, de ex? 

    De ce să nu informăm lumea.

    Acest induvid care pare competent de fapt e u rateu la pensie. Sa plece sa ne lase. I ajunge cartea recordurilor ptr longevitate. Hai acasa module ca esti penibil

    Dam vina pe presa ca provoaca panica. Tataie hai cu pensia aia si mai lasa- ne. Daca mai creste mult ROBORU e jale pe PC. Tocmai s-au bagat tugurlanii cu capul in jug la fel ca cei cu CHF prin 2007. Banca nationala e printre principalio vinovati la ce se imtampla pe piata imo. Daca nu era PC sa creeze crestere artificiala stiam si noi care este valoarea reala a caselor in functie de puterea de cumparare. Adio case de 60 mii erau undeva la 40. Cu pc orice wc e 60. Halal politica monetara. Dar de, bancile si imo trenuie sa pape si romanasii se viseaza proprietari. Hai cu criza!

    1. Greu de pensionat :) un film in care nu a murit nimeni :) Doar a luat bonus pentru interpretarea de exceptie :)

    e mult mai avantajos decat cel modelat matematic. Cum ar spune colegul meu, e mai intelept.

    Nu mai sar aia cu rata cand chiria ? Vai de tinerii care au crezut ca PC o sa-i scape de jug .La pensionari le da 10% la inflatie spre 6% .La tineri rata se va duce cu vreo 30% mai sus , plus inflatia care roade salariile si asa mici.Sa vezi crestere a natalitatii negativa vorba unui vestit tataie economist.

    Zicea un vestit sef CEC la robor minim ca nu se teme de neplata la PC cand robor va creste pt ca si salariile vor creste.La bugetari e valabila ecuatia cat de cat , la restul incep deja problemele daca nu au cresteri salariale mari sau au scaderi.

    Cum poti sa declari asa ceva "ca nu a murit nimeni" ....de unde stie el ca platind ratele marite, mii de familii nu mai au ce pune pe masa copiilor, si supravietuiesc la limita limitelor doar pt a platii rata la banca?! Rusineee cu asa declaratie !!!

    Isarescu e paralel cu lumea reala. Bogatul nu-l crede nicidata pe sarac. Daca ai luat imprumut cu robor zero si ceva normal ca o crstere de 300-400 lei la rata lunara te doboara. Asta crede ca toti au salariul lui. Un nesimtit si nesimtitor.

    Un asa raspuns ar fi dat si dragnea pe sub mustacioara.....doar ca asta nu are......in rest nici o diferenta.

    Pe cati are securistul manole la mana de nu se atinge nimeni de el? 

    1. bulangiu si nesimtit!!!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
boromir.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

11 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9684
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7338
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3533
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0241
Gram de aur (XAU)Gram de aur409.9933

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb