Portofoliile de obligaţiuni guvernamentale americane din rezervele valutare internaţionale au înregistrat o scădere masivă în luna august 2015, conform datelor de la Trezoreria SUA.
Ieşirile nete totale, din portofoliile publice şi private, şi-au accelerat declinul lunar până la 34,9 miliarde de dolari, de la 28,7 miliarde în luna precedentă, în condiţiile în care ieşirile din portofoliile instituţiilor publice au fost de 41,1 miliarde de dolari, un nou record istoric (vezi graficul 1).
August 2015 a marcat, de asemenea, şi recordul numărul ieşirilor lunare consecutive din portofoliile oficiale de obligaţiuni guvernamentale americane. Din octombrie 2014, ieşirile nete cumulate au fost de 171,4 miliarde de dolari.
La nivelul statelor care deţin cele mai importante portofolii de titluri de stat americane, cea mai mare scădere s-a înregistrat, din nou, în cazul Belgiei, de 44,8 miliarde, până la 110,7 miliarde. După cum scrie Bloomberg, "Belgia este privită de analişti ca punct de tranzit pentru tranzacţiile Chinei cu obligaţiuni guvernamentale americane" (n.a. vezi şi articolul "Va forţa China lansarea unei noi relaxări cantitative în Statele Unite?", BURSA, 31.08.2015).
Fluctuaţia masivă din ultimii doi ani a portofoliului de obligaţiuni guvernamentale americane atribuit rezidenţilor din Belgia pare să susţină această ipoteză (vezi graficul 2).
Portofoliul Belgiei a atins un record de 381,4 miliarde de dolari în martie 2014, a cărui valoare poate fi justificată doar cu "ajutorul" tranzacţiilor Chinei derulate prin intermediul Euroclear, companie de servicii financiare (n.a. compensarea tranzacţiilor şi servicii de custodie, în special pentru titlurile de stat) cu sediul la Bruxelles.
În primele opt luni ale anului curent, valoarea acestui portofoliu a scăzut cu 243,9 miliarde de dolari, până la 110,7 miliarde, conform datelor oficiale de la Trezoreria SUA.
De la începutul anului 2013, China şi-a crescut portofoliul de titluri de stat americane cu 4,6%, până la 1,27 trilioane de dolari în august 2015, în timp ce portofoliul Rusiei a scăzut cu 45,3%, până la 89,9 miliarde.
Rezervele valutare totale ale Chinei au înregistrat, însă, o nouă scădere majoră în august 2015, după cum arată datele de la Bloomberg, de 93,9 miliarde de dolari, urmată de un declin de 43,3 miliarde în septembrie 2015, până la 3,51 trilioane de dolari.
În intervalul ianuarie 2013 - august 2015 au existat, la nivelul marilor portofolii de titluri de stat americane, şi intrări nete semnificative. Astfel, în cazul Irlandei şi Indiei, soldul a crescut de aproape două ori, până la 216,4 miliarde de dolari, respectiv 115,6 miliarde.
Aceste intrări nete nu pot opri, însă, o tendinţă îngrijorătoare pentru rolul dolarului ca monedă internaţională de rezervă.
Perioada accentuării crizei datoriilor suverane din Europa, între 2010 şi 2012, a înregistrat o creştere explozivă a achiziţiilor nete de obligaţiuni guvernamentale americane de către guvernele şi băncile centrale străine. Valoarea totală a acestora a fost de 526 de miliarde de dolari, în condiţiile în care s-a atins recordul, de 209,9 miliarde, în 2012 (vezi graficul 3).
Conform datelor oficiale de la Trezoreria SUA, ieşiri nete din portofoliile de titluri de stat americane s-au înregistrat doar de trei ori între 1978 şi 2014 (-8,44 miliarde în 2013, -6,3 miliarde în 2000 şi -9,86 miliarde în 1999), dar nimic nu este comparabil cu ceea ce s-a întâmplat în 2015.
În condiţiile în care Federal Reserve nu poate trece la normalizarea politicii monetare, una dintre puţinele căi rămase pentru "administrarea" cursului celorlalte monede este vânzarea obligaţiunilor guvernamentale americane.
Prima linie a "frontului" în acest război valutar neconvenţional este ocupată de China, care se confruntă cu o scădere masivă a activităţii economice, mai ales la nivelul industriei prelucrătoare.
Un articol recent din Financial Times arată că "reducerea cererii interne şi externe obligă producătorii industriali din China să reducă preţurile şi nivelul minim al comenzilor noi", conform datelor privind nivelul tranzacţiilor de la ediţia de toamnă a Târgului de Import-Export de la Guangzhou (China Import and Export Fair).
Şi alte economii emergente se află într-o situaţie similară, mai ales cele dependente de exporturile de materii prime, care se confruntă cu scăderi semnificative ale intrărilor valutare şi deteriorarea abruptă a balanţei comerciale. În plus, presa internaţională a început să scrie constant despre ieşirile masive ale capitalurilor străine de pe pieţele emergente, iar rezervele valutare trebuie să scadă pentru atenuarea şocurilor.
Oare ce efect va avea o astfel de ofensivă împotriva dolarului, în contextul noii faze a războaielor valutare globale din ultimii ani?
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.10.2015, 07:11)
da , domnule , dolarul , si america sunt in galeata. am cunostinte in america si spun ca n-ar veni in cumetria din europa nici morti. sunteti un stangist care ,pun pariu ,se pregateste sa intre in politica. combateti bine
1.1. pomanagiul (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de costin în data de 20.10.2015, 09:35)
Stangist pe dracu copiaza cele mai pesisimiste articole din publicatiile financiare internationale si ni le livreaza noua ca fiind analize proprii!
2. fără titlu
(mesaj trimis de gicu din poplaca în data de 20.10.2015, 08:45)
Nu e nici un razboi. Sunt miscari de capital de colo colo rebalansari si alte miscari in portofolii in functie de ce crede fiecare. America o s-o duca bine ca intotdeauna si dolaru o sa fie dolar. Dar nu vad de data asta citate din 0 Hedge saitul-biblie pentru toti analistii. Dupa cum se vede marea prabuselnita asteptata si prevazuta de toti n-a venit.