Guvernul a adoptat, în data de 23 iulie, hotărârea privind Strategia naţională de securitate şi siguranţă nucleară, se arată într-un document publicat în Monitorul Oficial.
Conform proiectului, printre principiile care stau la baza Strategiei se numără "controlul strict al activităţilor din domeniul nuclear, independenţa autorităţii de reglementare, utilizarea resurselor nucleare în scopuri exclusiv paşnice, limitarea riscului şi limitarea accidentelor".
Obictivul fundamental al Strategiei îl reprezintă îmbunătăţirea continuă a securităţii şi siguranţei nucleare, respectiv a personalului ocupat profesional, a populaţiei şi a mediului împotriva efectelor nocive ale radiaţiilor.
Printre rezultatele scontate odată cu adoptarea acestei hotărâri se numără crearea unui cadru legislativ adaptat şi conform cu standardele internaţionale, a unei autorităţi de reglementare, control şi autorizare independente, reducerea numărului şi gravităţii consecinţelor evenimentelor anormale în domeniul nuclear, precum şi prevenirea accidentelor din acest domeniu.
Sursele de finanţare aplicabile Strategiei se bazează pe "alocarea echilibrată a resurselor bugetare la nivelul tuturor instituţiilor implicate, în vederea susţinerii financiare a acţiunilor rezultate din strategie" şi pe "atragerea şi valorificarea optimă a fondurilor externe obţinute prin programele de cooperare internaţională".
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a avizat, pe 2 iulie, Strategia Naţională de Securitate şi Siguranţă Nucleară, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, remis presei la finalul şedinţei Consiliului.
Potrivit comunicatului de presă, în timpul şedinţei CSAT membrii Consiliului au avizat Strategia Naţională de Securitate şi Siguranţă Nucleară şi au analizat "posibilele evoluţii îngrijorătoare pentru România, apreciind că riscurile şi ameninţările care derivă din acestea pe termen scurt nu afectează securitatea şi apărarea naţională".