Guvernul a cedat în faţa presiunii dobânzilor

Când a fost numit Mihai Tudose în funcţia de prim-ministru, guvernul încă putea să împrumute pe termen scurt la dobânzi mai mici de 1%, aflate chiar în jurul valorii de 0,5%.

În august 2017 a avut loc ultima emisiune de certificate de trezorerie cu maturitatea la 12 luni, în cadrul căreia au fost împrumutate 800 de milioane de lei, la un randament de 0,79%, pe fondul unei oferte a băncilor de 2,178 miliarde de lei.

Apoi "robinetul" împrumuturilor pe termen scurt s-a închis, iar numărul total al licitaţiilor eşuate din 2017 şi 2018 a urcat până la 19 (n.a. 16 licitaţii eşuate în 2017), în condiţiile în care datele de la BNR arată că 66 de licitaţii pentru plasarea titlurilor de stat s-au încheiat fără succes din 2005.

Eşecurile au fost determinate, bineînţeles, de refuzul guvernului de a plăti dobânzi mai mari, în ciuda semnalelor de pe pieţele interne şi internaţionale.

Presiunea asupra dobânzilor a "ridicat" semnificativ curba randamentelor pentru obligaţiunile guvernamentale în lei de la începutul anului trecut, deplasarea medie fiind de 165,2 puncte de bază (vezi graficul). Deplasarea medie faţă de începutul anului curent a fost de 37,4 puncte de bază.

"Ghinionul" licitaţiilor eşuate s-a rupt în această lună, când Ministerul de Finanţe a împrumutat 500 de milioane de lei cu maturitatea la 12 luni, pe fondul unei oferte de aproape 713 milioane. Randamentul a fost de 2,42%, adică de peste trei ori mai mare decât cel de la licitaţia din august 2017.

Guvernul a cedat astfel în faţa presiunii dobânzilor şi a "oficializat" pragul inferior al costurilor de finanţare pentru toţi agenţii economici.

Din păcate, locatarii de la Palatul Victoria din ultimii ani nu au "reuşit" să beneficieze de minimele istorice ale dobânzilor şi să crească semnificativ maturitatea medie a datoriei publice.

Noile condiţii de pe pieţele internaţionale arată că împrumuturile în valută nu reprezintă o soluţie pentru reducerea riscului de refinanţare, mai ales când acestea sunt însoţite şi de riscul valutar. Acesta se menţine pe o traiectorie ascendentă, deoarece presiunileY de depreciere asupra leului vor creşte, pe fondul reticenţei BNR de a majora dobânda de politică monetară. Un nivel de 3%, estimat de mulţi analişti pentru finalul anului curent, nu este suficient pentru temperarea presiunilor inflaţioniste, mai ales când structura comerţului nostru exterior şi deprecierea leului, contribuie la accentuarea lor.

În luna august 2017, când s-a înregistrat ultima licitaţie reuşită pentru atragerea fondurilor prin emisiunea de certificate de trezorerie la 12 luni, BNR prognoza, în raportul asupra inflaţiei, că preţurile de consum vor creşte cu o rată anuală de 1,9% în 2017 şi cu 3,2% în 2018. Raportul următor, din noiembrie 2017, a venit cu o estimare de 2,7% pentru rata inflaţiei din 2017 şi a păstrat prognoza de 3,2% pentru 2018.

Rata oficială a inflaţiei din 2017 a fost de 3,3%, conform ultimului raport de la INS, iar astăzi se va publica nivelul indicatorului pentru prima lună a acestui an.

Rata inflaţiei de 3,3% din 2017, alături de creşterile anuale ale preţurilor de 3,5% în 2018 şi 3,1% în 2019, conform prognozelor recente de la BNR, înseamnă o creştere cumulată a indicelui preţurilor în cei trei ani de peste 10%, respectiv o scădere similară a puterii de cumpărare a monedei naţionale.

Având în vedere Programul indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2018, unde se arată că valoarea totală a emisiunilor în lei va fi de 48 - 50 de miliarde, în condiţiile unei ponderi de 30% a obligaţiunilor pe termen scurt, guvernul trebuie să accepte plata unor dobânzi semnificativ mai mari pentru aceste maturităţi.

Acum singura soluţie pentru reducerea costurilor de finanţare a rămas doar autoimpunerea unei discipline financiare deosebit de stricte la nivelul administraţiei centrale şi administraţiilor locale, dar este greu de crezut că noul guvern doreşte şi poate realiza aşa ceva.

Disciplina şi austeritatea vor veni ceva mai târziu, sub presiunea pieţelor şi a instituţiilor financiare internaţionale.