Guvernul Ungureanu este decis să accelereze eficientizarea economiei

• Interviu cu Lucian Bode, ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Reporter: Guvernul şi-a propus să privatizeze "Oltchim" până la finalul lunii mai. Consideraţi că aceas-tă privatizare va fi o reuşită?

Lucian Bode: Nu putem vorbi de o reuşită în ceea ce priveşte privatizarea "Oltchim" până nu soluţionăm, în primul şi-n primul rând, problema "Arpechim". De asemenea, trebuie să punem în aplicare decizia Comisiei Europene cu privire la acceptarea transformării în acţiuni a datoriei pe care societatea o avea către AVAS. Dar, dacă nu reuşim să încadrăm pe verticală "Arpechim", lângă "Oltchim", şansele de vânzare a acesteia din urmă sunt foarte mici.

Reporter: Adică intenţionaţi să le vindeţi la pachet...

Lucian Bode: Nu pot fi vândute la pachet, pentru că "Oltchimul" îl vindem noi, iar "Arpechimul" - "OMV Petrom". Pot să fie, însă, achi-ziţionate la pachet. În acest sens, noi am dat anunţul consultându-ne cu "OMV Petrom". Ei sunt cooperanţi, din acest punct de vedere, au şi anumite cerinţe, ceea ce este normal, dar am spus foarte clar că potenţialul investitor de la "Oltchim" trebuie să aibă acces la "Arpechim", să-şi facă propria evaluare, cu acordul proprietarului. Eu cred că în această perioadă de 30 de zile cât durează depunerea ofertei neangajante, potenţialul cumpărător de la "Oltchim" a intrat în dialog cu proprietarul de la "Arpechim" şi vor avea un răspuns. Sunt obligaţii de mediu pe care le invocă cei de la "Petrom" - nu vreau să comentez dacă sunt justificate, trebuie analizate foarte serios, pentru că sunt chestiuni pe care ei le ridică în perspectiva în care doresc să vândă "Arpechim" către noul proprietar de la "Oltchim". Nu aş vrea să mă pronunţ asupra procesului, dacă se va finaliza cu succes sau dacă vom avea nevoie de un nou termen, până nu vom avea o analiză clară, după cele 30 de zile.

Reporter: Avem informaţii potrivit cărora "Gazprom" ar fi una dintre companiile interesate de "Arpechim". Puteţi să confirmaţi acest lucru?

Lucian Bode: Sunt corporaţii mari interesate de aceste societăţi, vorbim de companii mari, cu potenţial, care au legătură cu Federaţia Rusă.

Reporter: Credeţi că va fi adoptat acel proiect de ordonanţă care prevede conversia de drept a datoriilor în acţiuni, având în vedere că a fost contestat, din cauză că ar încălca legea?

Lucian Bode: În Guvern, în ceea ce priveşte "Oltchim", eu nu am fost decât cu o notă de informare în care am prezentat strategia şi calendarul privatizării companiei. Sigur că dacă este necesară o reglementare prin act normativ, o s-o facem, în temei legal.

Reporter: Va mai fi listat, în acest an, pachetul de 9,8% din acţiunile deţinute la "Petrom"?

Lucian Bode: Deocamdată, în data de 6 aprilie expiră contractul pe care l-am avut cu intermediarul pentru "Petrom" - "Renaissance" - după care vom discuta din nou despre reluarea listării celor 9,84% din pachetul deţinut la "Petrom". Până la urmă este o decizie a Guvernului.

Reporter: Recent, reprezentanţii "Hidrosind" ne-au spus că, potrivit unei prevederi din caietul de sarcini întocmit pentru managementul privat, statul ar intenţiona să vândă pes-te 50% din "Hidroelectrica". Ce ne puteţi spune despe acest lucru?

Lucian Bode: La "Hidroelectrica" vom lista 10% din acţiuni prin ofertă publică primară şi banii obţinuţi vor fi utilizaţi pentru finanţarea programului investiţional.

Potrivit intenţiei noastre de listare a pachetelor minoritare de acţiuni, la "Hidroelectrica" rămânem cu 72,78%, restul sunt fumigene aruncate. Compania nu a trecut prin momente fericite, având în vedere hidraulicitatea foarte scăzută, dar şi acele contracte mult discutate.

Reporter: În ce stadiu se află negocierile cu reprezentanţii companiilor care au cumpărat energie ieftină de la "Hidroelectrica"?

Lucian Bode: Suntem în plin proces de negociere şi intenţionăm să finalizăm acest proces până la sfârşitul lunii martie, cu o marjă de câteva zile.

Reporter: Vor exista şi contracte reziliate?

Lucian Bode: Dacă vor exista condiţii legale şi noi vom constata că există aceste condiţii, nu vom avea nicio reţinere să reziliem contracte. Consiliul de Administraţie a dat un mandat unei echipe de negociere, ţinând cont de cele trei elemente urmărite: creşterea preţului, reducerea cantităţii şi a duratei. Sunt şi alte elemente cuprinse în acest mandat; de natură tehnico-economică, de natură juridică etc. Cu acest mandat, a fost demarată negocierea cu fiecare contractor în parte şi noi ne-am spus punctul de vedere. Ei au obligaţia ca în termen scurt să-şi formuleze un punct de vedere la solicitările noastre. Unii au făcut-o, alţii urmează să o facă.

Reporter: Ce schimbări credeţi că va aduce instituirea managementului privat în activitatea companiilor vizate în acest sens?

Lucian Bode: Eu văd managementul privat ca pe o condiţie obligatorie pentru atingerea ţintei stabilite - transformarea societăţilor de stat din societăţi care cheltuiesc bani de la buget în societăţi care aduc bani la buget. În acest sens, avem încheiate contracte cu societăţi de executive search, care ne vor pune la dispoziţie o listă cu potenţiali manageri, iar consiliile de administraţie vor evalua şi decide care este candidatul ales din acea listă. Tot ceea ce înseamnă procesul de privatizare a companiilor cu capital social de stat este un proces ireversibil, care va fi dublat şi de alte acţiuni, cum este cea a managementului profesionist.

Reporter: Aveţi un model într-o altă ţară care să vă ghideze în acest demers?

Lucian Bode: Modelul, pe care l-am mai dat ca exemplu, este Polonia. Acolo au fost derulate atât procese de listare a pachetelor minoritare, care au adus o presiune puternică pe acţionarul majoritar din partea acţionarilor minoritari, dar şi procese de instituire a unui management profesionist, prin care cred că putem eficientiza activitatea acestor societăţi.

Reporter: Ştiu că v-aţi întâlnit cu reprezentanţii Fondului Proprietatea (FP). Puteţi să ne spuneţi ce aţi discutat?

Lucian Bode: Am avut multe întâlniri cu reprezentanţii FP. Discuţiile au fost, în întâlniri, la modul general şi, prin scrisori, punctuale. Există unele chestiuni pe care ei nu le văd la fel cum le vedem noi.

Reporter: Intenţia administratorului FP de a scoate la vânzare pachete de acţiuni deţinute la unele societăţi energetice ar putea afecta listările pe care statul urmează să le facă?

Lucian Bode: Deocamdată este doar o idee, nu am văzut-o materializată într-un document. Ceea ce noi ne-am propus să facem este foarte bine reglementat. Întâi să vedem ceva concret din partea lor şi după aceea vom vedea.

Reporter: Pe lângă marile companii de care aţi amintit - care au legătură cu Federaţia Rusă şi care doresc să investească la noi - ce alte societăţi, din alte ţări, şi-au mai arătat intenţia să facă afaceri în România?

Lucian Bode: Ne-am întâlnit cu misiunile dipomatice din Republica Moldova, din Republica Chineză, din Turcia, Germania, Marea Britanie şi Ungaria. Toate sunt dornice să investească în România. Nu trebuie să neglijăm potenţialul investiţional pe care-l are China.

Reporter: Investitori chinezi erau interesaţi de proiectul de la Cernavodă...

Lucian Bode: Aşa este, dar până la termenul limită de 15 martie, nu au depus oferte nici ei, nici investitorii coreeni care-şi exprimaseră interesul în acest sens. Nu a fost depusă nicio scrisoare. Este şi unul dintre motivele pentru care am prelungit termenul de depunere a documentelor.

Reporter: Credeţi că acest proiect se va concretiza?

Lucian Bode: Eu, personal, îmi doresc. Ne lovim, însă, de capacitatea redusă de finanţare a acestui proiect. Plus că noi trebuie să fim foarte atenţi când îl promovăm, după ceea ce s-a întâmplat la Fukushima.

Reporter: Consideraţi că evenimentele de la Fukushima îi determină pe potenţialii investitori să fie mai atenţi în ceea ce priveşte sectorul nuclear?

Lucian Bode: Cred că există o prudenţă sporită a investitorilor în proiectele nucleare după accidentul de la Fukushima, dar nu văd o retragere, mai degrabă o prudenţă.

Reporter: Vă rog să faceţi o mică referire şi la sectorul minier. Care este strategia Guvernului pentru eficientizarea acestuia?

Lucian Bode: Suntem obligaţi, ca ţară, să dezvoltăm noi capacităţi de extracţie, să valorificăm exploatările viabile, fie că vorbim de minerit sau de alte exploatări - de huilă, lignit, uraniu, cupru etc. Acest proces duce automat la creşterea locurilor de muncă, a puterii de cumpărare, la consum; într-un cuvânt, la bunăstare. A sta într-o incertitudine, a nu întreprinde nimic, a aştepta investitori pentru parteneriate public-private nu ne face bine. Guvernul Ungureanu este decis să meargă cu paşi repezi în acest proces de privatizare, de dezvoltare de noi capacităţi, de eficientizare a tot ceea ce înseamnă economia românească.

Reporter: Preşedintele Băsescu declara, la începutul anului, că este nevoie de dezvoltarea sectorului minier, pentru crearea de noi locuri de muncă...

Lucian Bode: În ceea ce priveşte minele de cărbune, avem procesul de constituire a celor două complexuri energetice - Oltenia şi Hunedoara. Primul dintre acestea, unde intră SNLO, alături de Turceni, Rovinari şi Craiova, stă puţin mai bine, termenele sunt puţin mai avansate decât la CNH, care a intrat într-un proces de închidere a trei exploatări miniere, considerate neviabile. Celelalte patru mine, considerate viabile, vor intra în Complexul Hunedoara, care are nevoie de investiţii, de o politică coerentă la nivelul întregului complex, de atragere de fonduri, de stingere a obligaţiilor de mediu pe care le avem acolo, cu termen la sfârşitul anului. Soluţia este aceasta: constituirea celor două complexuri, eliminarea minelor neviabile şi eficientizarea celor viabile.

Reporter: Aş dori să abordăm şi problema fondurilor europene. Săptămâna trecută, aţi suplimentat cu 10% personalul responsabil cu gestionarea acestor bani. Ce nivel de absorbţie ţintiţi pentru anul în curs?

Lucian Bode: Printre direcţiile majore pe care le avem, problema absorbţiei fondurilor europene este una dintre cele mai importante pe care le avem în vizor. Avem acţiuni concrete în acest sens, în vederea creşterii gradului de absorbţie. Suntem campioni, atât ca program, cât şi ca ţară, în ceea ce priveşte gradul de solicitare: 300-400%. Din păcate, gradul de absorbţie efectivă este unul foarte mic - 17% la nivelul programului pe care-l derulăm noi - POSCCE. Este un procent cu care eu, personal, nu sunt de acord. Anticipez că vom atinge un nivel de absorbţie de peste 30%, în acest an. Am încercat să elimin o parte din problemele pe care le-au semnalat reprezentanţii structurilor pe care le am în subordine, cu privire la insuficienţa angajaţilor, birocraţie, proceduri... Totodată, am detaşat şase consilieri pentru a-şi exercita expertiza în structurile Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare. Am identificat încă 15 angajaţi din minister care au fost detaşaţi acolo. Săptămâna aceasta (n.r. săptămâna trecută), Guvernul a aprobat o Ordonanţă prin care se dă posibilitatea angajării de personal pe acest domeniu. Din punct de vedere al procedurilor, termenelor în care trebuie să se încadreze, al standardizării, nivelului indemnizaţiilor pe care le primesc, mai sunt paşi de făcut, dar eu cred că ne vom atinge ţintele.

Reporter: Înţeleg că vor fi suplimentate fondurile pentru unele domenii..

Lucian Bode: Zilele acestea am intrat în Guvern cu un proiect de hotărâre pentru modificarea reglementării în domeniu, în vederea suplimentării fondurilor pentru sectorul energiei regenerabile, suma alocată pentru proiectele din surse regenerabile ajungând la 463 de milioane de euro, cu 200 de milioane de euro mai mult, ceea ce va dubla numărul celor 26-28 de proiecte finanţate.

Reporter: În final, doresc să vă adresez o întrebare legată de noile regelementări în domeniul energiei. Reprezentanţii Bursei Române de Mărfuri sunt nemulţumiţi de una dintre prevederile noii Legi a energiei, care spune că poate fi emisă o singură licenţă, pentru un singur operator, în vederea tranzacţionării de energie pe piaţa centralizată. Care este opinia dumneavoastră legată de acest lucru?

Lucian Bode: Opinia mea este cea pe care o regăsiţi în lege. Opinia pe care o s-o respect este cea care va rezulta în urma dezbaterii din Parlament a acestei legi. Orice instituţie sau cetăţean român are posibilitatea să amendeze un act normativ care este supus eventualelor greşeli şi poate fi îndreptat. Nu am nicio problemă să constat că parte din prevederile Legii energiei vor fi modificate în sensul bun, în Senat, respectiv în camera Deputaţilor. Acolo este forul de dezbatere, legislativul ţării, care poate să amendeze forma aprobată de Guvern. Noi aşa am considerat. Dacă se va considera altceva, eu sunt dispus să accept orice modificare făcută la Legea energiei, cu argumente.

Reporter: Mulţumesc!