Finalizarea autostrăzii Nădlac-Arad-Bucureşti, pentru legarea ţării noastre de Europa (Coridorul IV), şi a centurii Bucureşti la profil de autostradă, nord şi sud, reprezintă principalele obiective de transporturi rutiere incluse în programul politic pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea în faţa Parlamentului săptămâna viitoare.
Cabinetul Victor Ponta 3 îşi propune continuarea lucrărilor la autostrăzile Transilvania şi Bucureşti-Ploieşti-Braşov (prin finalizarea tronsonului Braşov-Predeal-Comarnic). De asemenea, noul executiv urmăreşte demararea mai multor proiecte, printre care se numără autostrada Vest-Est Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, Coridorul IX paneuropean - autostrada Bucureşti-Ploieşti-Focşani-Bacău-Paşcani şi proiectul autostrăzii de Sud Bucureşti-Alexandria-Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Timişoara.
Programul prevede şi realizarea a 50 de variante de ocolire a marilor oraşe.
Taxarea reţelei de autostrăzi va fi realizată în sistem electronic (mai ieftin de implementat şi de operat, şi mai practic pentru utilizatori, consideră Guvernul).
În transportul pe calea ferată, programul se concentrează pe implementarea restructurării companiei, pentru redresarea economico-financiară în conformitate cu Acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). "Din cei aproximativ 15 mii de kilometri de cale ferată desfăşurată, 60% să fie adusă la standarde europene pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport", precizează documentul.
Tot în transportul pe calea ferată se urmăreşte atragerea de capital privat pentru realizarea unor proiecte precum construirea liniei de mare viteză pe secţiunea Curtici-Bucureşti-Constanţa, modernizarea Gării de Nord din Bucureşti şi a Gării de Nord din Timişoara, construirea liniei noi de cale ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea şi construirea infrastructurii feroviare de acces la podul Calafat-Vidin.
Pentru transportul de călători pe calea ferată se urmăreşte regândirea modului de alocare a subvenţiilor pentru susţinerea transportului, dar şi implementarea unui sistem de ticketing electronic integrat şi a unui sistem de emitere a legitimaţiilor de călătorie în tren, pentru dezvoltarea unui transport de călători eficient într-un sistem competitiv.
În cazul transportului de marfă, programul prevede relansarea activităţii societăţii naţionale feroviare româneşti de marfă prin management profesionist, orientat pe obţinerea de profit şi, abia după atingerea unui anumit nivel de creştere economică, vinderea unui pachet minoritar de acţiuni.
Transportul cu metroul va fi îmbunătăţit prin extinderea reţelei, care cuprinde finalizarea tronsonului 1 Mai-Laminorului, execuţia tronsonului Drumul Taberei-Universitate-Pantelimon şi execuţia tronsonului Piaţa Victoriei-Aeroportul Băneasa-Aeroportul Henri Coandă.
În transportul aerian, Cabinetul Victor Ponta 3 are în vedere, printre altele, continuarea procesului de eficientizare a companiei TAROM şi de pregătire a acesteia pentru privatizare, în condiţii de piaţă favorabile.
Tot prin programul politic, autorităţile îşi propun realizarea a cinci centre intermodale principale (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Iaşi şi Braşov) şi a 6 centre secundare (Craiova, Cluj, Târgu Mureş, Suceava, Giurgiu şi Piteşti) prin accesarea unor proiecte cu finanţare europeană.
De altfel, programul prevede că pentru toate lucrările de transporturi se vor folosi cu prioritate fonduri europene şi fonduri extrabugetare.