Hajdinjak, E.ON: "Ne trebuie o bursă a gazelor cu toate produsele de tranzacţionare"

Tranzacţiile cu gaze naturale nu sunt, deocamdată, transparente în ţara noastră. Reglementatorul pieţei de energie (ANRE) a primit spre aprobare, de la OPCOM şi Bursa Româ-nă de Mărfuri (BRM), regulamentele de funcţionare a unor platforme de tranzacţionare a gazelor şi este posibil să licenţieze ambii operatori.

Companiile din domeniu nu sunt încântate de produsele de tranzacţionare şi au transmis, prin asociaţia de profil ACUE, poziţia lor către autorităţi, la finele anului trecut.

Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, ne-a declarat, tranşant: "E.ON nu are nimic împotriva tranzacţionării transparente a gazelor. Problema este la modul de funcţionare a pieţei. În România, concurenţa pe piaţa gazelor este redusă. Aşa că o bursă a gazelor trebuie construită, de la bun început, cu toate produsele necesare tranzacţionării, de la contracte spot, la contracte la termen şi la produse derivate. În plus, trebuie ca toţi operatorii să tranzacţioneze pe acea platformă, pentru ca bursa să funcţioneze şi să fie asigurată lichiditatea".

Domnia sa a dat exemplul pieţei de electricitate administrate de OPCOM. Din toamna anului trecut, tranzacţionarea electricităţii a devenit obligatorie pe OPCOM, prin lege. Contractele bilaterale directe nu mai sunt permise nici între operatorii privaţi. Astfel, tranzacţionarea a devenit îngreunată de lipsa unor produse flexibile, care să permită tranzacţii rapide între operatori. "OPCOM a pus la punct o piaţă centralizată bună, dar încă duce lipsă de produse flexibile. Aceste produse trebuiau să existe înainte să fie instituită obligativitatea tranzacţionării", ne-a precizat şeful E.ON România.

Sistemul actual de tranzacţionare pe piaţa gazelor este caracterizat de contracte pe perioade scurte, modificate prin nenumărate acte adiţionale. Asociaţia ACUE a arătat, în iarnă, când nici măcar nu era clar dacă o să avem unul sau doi operatori ai bursei gazelor: "Cu siguranţă, acest mod de lucru nu este cea mai bună soluţie, dar este cel mai adaptat situaţiei actuale în care ne confruntăm cu lipsa transparenţei asupra modalităţii de alocare a producţiei interne pentru consumatorii de pe piaţa reglementată, cu variaţiile consumurilor faţă de cele avute în vedere la momentul stabilirii cantităţilor de import şi deci cu frecvente modificări în cursul lunii ale procentelor de import, cu imposibilitatea asigurării flexibilităţii din gazele înmagazinate".

ACUE consideră că trebuie realizat un studiu detaliat în care să fie analizate toate implicaţiile dezvoltării platformei centralizate. Companiile de utilităţi afirmă că este foarte probabil ca studiul să releve ca prioritate nu tranzacţionarea la termen a gazelor, ci implementarea mecanismelor pentru realizarea unei pieţe reale de echilibrare.

În răspunsul OPCOM la scrisoarea ACUE, operatorul pieţei de energie a arătat că membrii grupului de lucru au identificat un tip de produs cu aplicabilitate pe piaţa noastră de gaze, în condiţiile actualului cadru de reglementare, respectiv contractul lunar pentru livrare în bandă a gazelor din producţia internă: "Termenul de livrare lunar a fost stabilit de către membrii grupului de lucru ca reprezentând termenul contractual care se poate bucura de lichiditate, de condiţii corespunzătoare de creştere graduală a acestei lichidităţi şi care ar putea să ofere semnale de preţ necesare pentru celelalte segmente de contractare ale pieţei angro.

Mai mult, mecanismele de tranzacţionare ce fac obiectul proiectului dezvoltat de Grupul de lucru sunt de natură să asigure experienţa de operare necesară participanţilor la piaţă cu privire la toate produsele ce pot fi implementate în mod similar cu celelalte pieţe europene, pentru diferite termene de livrare a gazelor".

OPCOM propune, în urma consultării cu mai mulţi operatori din piaţă, un tip de produs cu aplicabilitate pe piaţa noastră de gaze, caracterizată prin concurenţă mult mai redusă decât piaţa de energie, respectiv contractul lunar pentru livrare în bandă.

BRM propune tot un sistem de licitaţii simplu sau dublu competitiv, pentru perioade de tranzacţionare de la o lună la un an, susţinând că sistemul său oferă operatorilor flexibilitatea de care are nevoie.

OPCOM şi BRM aşteaptă din iarnă ca ANRE să stabilească regulamentul de licenţiere pentru bursa gazelor, pentru ca apoi să le poată fi analizate produsele şi regulile de tranzacţionare.

• E.ON România, interesat de proiecte de cogenerare

E.ON România analizează mai multe oportunităţi de investiţii în centrale de cogenerare pe gaz. Frank Hajdinjak ne-a declarat că grupul german se uită la proiecte mici şi medii, pe care să le dezvolte singur sau în parteneriat cu producători industriali. Cogenerarea oferă flexibilitate în funcţionare şi este binevenită în piaţă pentru că reprezintă soluţia ideală pentru echilibrarea producţiei eoliene volatile.

Domnul Hajdinjak a subliniat: "Nu ne interesează să achiziţionăm de pe BVB pachete minoritare de acţiuni la producătorii şi distribuitorii de energie şi gaze deţinuţi de stat. Acest tip de achiziţii este specific fondurilor de investiţii. Nici la listarea a 51% din Electrica SA, care controlează Electrica Furnizare şi trei societăţi de distribuţie, nu vom participa. Business-ul Electrica SA este prea mare pentru noi. Cred că tot fondurile de investiţii vor intra în competiţia pentru Electrica SA".

E.ON România nu este interesată nici de microhidrocentralele scoase la vânzare de Hidroelectrica. Directorul general al companiei ne-a explicat: "Targetul nostru este strict pe proiecte micii şi medii de cogenerare, pe care să le dezvoltăm singuri şi să aibă riscuri mici. Ne uităm şi la hidrocentrala de pompaj Tarniţa, dar care este un proiect mare, are nevoie de mai mulţi investitori şi un regim special de funcţionare".

• Consumul industrial a scăzut

Consumul de gaze din primele luni ale acestui an a scăzut cu aproximativ 15%, potrivit E.ON România. Frank Hajdinjak ne-a menţionat că scăderea de consum a fost cauzată nu numai de iarna blândă, ci şi de scădererea cererii din partea ramurilor industriale energoface, de implementarea unor programe de eficienţă energetică în companii, şi de multe cazuri de falimente şi insolvenţe care au apărut la societăţile mici şi mijlocii.

Domnia sa susţine că startul liberalizării pieţei gazelor şi energiei electrice a fost dat anul trecut şi că este normal ca atât populaţia, cât şi companiile să fie mult mai preocupate de economisirea energiei şi de eficientizarea consumului.