HSBC Elveţia, acuzată de fraudă masivă la nivel internaţional

----------

Actualizare 16:10 Un patriarh milionar îşi ascundea banii in conturile elveţiene

Un patriarh ortodox şi-ar fi ascuns banii prin intermediul băncii elveţiene HSBC, implicată în uriaşul scandal de evaziune fiscală care a dat în vileag nume grele din mai multe ţări şi din mai multe domenii de activitate.

Potrivit money.ro, este vorba despre Sanctitatea Sa Karekin al II-lea, Patriarhul Suprem şi Catolicos al tuturor armenilor.

Documentele interne ale băncii elveţiene HSBC îl plasează pe Karekin al II-lea printre clienţii săi din anul 2000. El avea legătură cu un cont numit "Sanctitatea Sa Karekin al II-lea Nersis", pe contul bancar figurând o sumă de 1,1 milioane de dolari în 2006-2007. Din informaţiile dezvăluite nu rezultă clar care este legătura lui Karekin al II-a cu acel cont bancar.

Un purtător de cuvânt al băncii elveţiene a declarat ICIJ că acest cont bancar a fost deschis de către precedesorul Sanctităţii Sale Karekin al II-lea "în beneficiul Bisericii şi actelor sale de caritate. Acest cont a fost transferat la Sanctitatea Sa Karekin al II-lea Nersissian după decesul predecesorului său pentru a fi utilizaţi în aceeaşi scopuri. Catolicosatul bisericii armeneşti este o instituţie religioasă naţională şi nu este supusă niciunei taxe".

Totodată, purtătorul de cuvânt al HSBC a mai spus şi că Sanctitatea Sa "are imunitate în faţa oricărei taxe".

(Elena Deacu)

---

Actualizare 15:07 Viorel Hrebenciuc, printre cei care aveau conturi la HSBC

Printre românii care au avut conturi secrete la banca HSBC se numără şi demnitarul PSD, Viorel Hrebenciuc, reţinut la finele anului trecut în dosarul retrocedărilor ilegale de pădure, potrivit Rise Project.

Hrebenciuc a avut acces la un profil bancar codificat care reuneşte două conturi. La acelaşi profil şi, implicit, la cele două conturi bancare au mai avut acces soţia lui Hrebenciuc, Letiţia, fiul lor, Andrei, dar şi un personaj controversat implicat într-un amplu caz penal, instrumentat de Victor Ponta pe vremea când era procuror, mai arată sursa.

Documentele arată că accesul la cele două conturi era împărţit de familia deputatului Hrebenciuc cu Robert Deutsch, om cheie în afacerea Megapower - o fraudă care a avut loc în anii '90 şi în urma căreia statul român a pierdut peste 11 milioane de dolari. Conturile Hrebenciuc - Deutsch au fost create în septembrie 1996, dată la care afacerea Megapower nu se încheiase încă. Exact în acel an, 1996, Ministerul Finanţelor a demarat procedura de executare pentru recuperarea banilor publici din această afacere.

Profilul secret şi cele două conturi au fost închise în 2006, la zece ani după ce au fost înfiinţate. Documentele bancare aferente profilului indică faptul că în 2006 în conturi se aflau aproape 90 de mii de dolari. Viorel Hrebenciuc nu a menţionat aceste sume în declaraţia sa de avere.

În anul 2000, Victor Ponta finaliza rechizitoriul în cazul Megapower şi l-a trimis în judecată doar pe fostul director general al întreprinderii de stat care a reprezentat statul român în afacere. Robert Deutsch a fost şi el subiect al anchetei lui Ponta, dar investigaţia nu a dus la niciun rezultat în privinţa sa.

Afacerea "Megapower" a presupus înfiinţarea de către întreprinderea de stat de tehnică de calcul IIRUC SA a unei societăţi mixte pe teritoriul american, prin intermediul căreia să se producă tehnologii avansate.

Pentru această afacere, între 1990 şi 1991, IIRUC a primit un credit de la Ministerul Finanţelor în valoare de 11,7 milioane de dolari. Compania mixtă româno-americană, trebuia să deschidă apoi o sucursală la Bucureşti care să gestioneze proiectul.

Banii nu au fost folosiţi pentru înfiinţarea unei noi companii, ci pentru achiziţionarea pachetului majoritar al firmei Megapower Corporation din California, care până atunci nu avusese activitate considerabilă şi care a şi intrat în faliment la scurt timp după injecţia de capital. Înfiinţată în 1989, cu un capital social de nici 300 de dolari, firma americană a fost reprezentată la Bucureşti de Robert Deutsch, născut la Timişoara în 1934, care a derulat mai multe afaceri în Capitală în ultimele două decenii, potrivit Rise Project.

Circuitul banilor din afacerea Megapower a fost verificat atât de Curtea de Conturi, cât şi de Parchetul General, iar concluzia a fost că fostul director al IIRUC a gestionat dezastruos investiţiile pe teritoriul american, iar banii au fost pierduţi în urma falimentului Megapower Corporation. În 1994, compania americană a înfiinţat o filială la Bucureşti - Megapower Europe SRL- cu sediul în curtea IIRUC din Bucureşti, filială care a fost radiată în 2006.

(A.C.)

-------------

Actualizare 07:46 Deputaţii britanici anunţă deschiderea unei anchete

Deputaţii britanici au anunţat ieri deschiderea rapidă a unei anchete asupra consorţiului bancar HSBC, al cărui sediu se află la Londra, în urma declanşării unui vast scandal de fraudă fiscală dezvăluit de media şi care are în centru filiala sa elveţiană, transmite AFP.

Comisia pentru conturi publice a Camerei comunelor va deschide o anchetă şi îi va solicita HSBC să furnizeze o serie de informaţii, potrivit BBC.

"Dezvăluirile privind HSBC demonstrează încă o dată opacitatea unei industrii mondiale în serviciul unei elite privilegiate", a spus Margaret Hodge, preşedinta laburistă a comisiei.

"Comisia pentru conturi publice va deschide de urgenţă o anchetă în cadrul căreia îi vom solicita HSBC să furnizeze informaţii şi dacă va fi necesar îi vom ordona acest lucru", a adăugat ea într-o declaraţie pentru BBC.

În ceea ce o priveşte, HSBC Elveţia a precizat că aceste practici aparţin "trecutului". "Din 2008, HSBC şi-a modificat radical strategia", a adăugat filiala, recunoscând unele "neajunsuri" în trecut.

(Alexandru Costea)

---------

"HSBC Private Bank", filiala elveţiană a celei mai mari bănci britanice, "HSBC Holdings" Plc, a administrat conturi secrete de sute de miliarde de dolari ale unor vedete sportive, celebrităţi, politicieni şi familii regale, dar şi ale unor organizaţii criminale şi traficanţi de arme, potrivit unui raport publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ), preluat de presa internaţională.

Acesta arată că "HSBC Private Bank" a acceptat şi a încurajat o fraudă masivă, la nivel internaţional, care, numai în perioada noiembrie 2006 - martie 2007, se ridică la 180,6 miliarde de euro, bani care au tranzitat prin conturile a peste 100.000 de clienţi şi 20.000 de societăţi offshore.

Raportul ICIJ se bazează pe datele furnizate de un fost expert IT al băncii, Herve Falciani, care, în 2008, a plecat de la HSBC cu o serie de informaţii confidenţiale. Potrivit acestor date, "HSBC a ajutat o serie de persoane din apropierea unor regimuri discreditate precum cel al fostului preşedinte egiptean Hosny Mubarak, cel al fostului preşedinte tunisian Ben Ali şi cel al actualului lider sirian Bashar al-Assad", notează raportul ICIJ.

Clienţii elveţieni au depozitat cele mai mari sume în conturile HSBC în 2006-2007, valoarea totală a depozitelor însumând 31,2 miliarde de dolari. Urmează clienţi cu legături în Marea Britanie (21,7 miliarde de dolari), Venezuela (14,8 miliarde de dolari), SUA (13,4 miliarde de dolari), Franţa (12,5 miliarde de dolari) şi Israel (10 miliarde de dolari). Lista persoanelor cu conturi la HSBC în Elveţia mai include 350 de clienţi din Irlanda, care au depozitat, în 892 de conturi bancare, până la 3,1 miliarde euro, anunţă presa irlandeză.

Raportul arată că aproximativ 220 de clienţi ai HSBC Elveţia, cu conturi totale de 1,3 miliarde dolari, au legătură cu România, iar 11 au cetăţenie sau paşaport românesc.

În funcţie de suma totală depozitată de clienţi în conturile HSBC din Elveţia în perioada 2006-2007, România ocupă locul 39, din 203 ţări. Luând în calcul numărul deponenţilor, România se află pe locul 62 în clasamentul ICIJ, cu 219 clienţi, încadrată de Luxemburg (222 clienţi) şi Insulele Cayman (212 clienţi). Suma maximă dintr-un cont al unui client cu legături în România a fost, în perioada analizată, de 829,1 milioane de dolari, se arată în raport.

După numărul deponenţilor, topul este condus de Elveţia, cu 11.235 de clienţi cu legături în această ţară, Franţa (9.187 clienţi), Marea Britanie (8.844 clienţi) şi Brazilia (8.667 clienţi). Majoritatea datelor privind numărul de deponenţi se referă la perioada 1988-2007.

Lista deponenţilor care aveau conturi deschise la HSBC la finele anului 2007 include nume ale unor traficanţi de diamante aflaţi în urmărire internaţională, precum Mozes Victor Konig sau Kenneth Lee Akselrod, oligarhul rus Gennadi Timcenko, care are legături strânse cu preşedintele Vladimir Putin şi care a intrat în vizorul autorităţilor din SUA după ce Rusia a anexat Crimeea, potrivit Bloomberg. Mai apar în listă traficanţi de droguri, persoane suspectate de terorism, dar şi ambasadori.

Printre clienţii menţionaţi în raport se numără şi Regele Mohammed VI al Marocului, mai mulţi membri ai familiei regale din Arabia Saudită, Prinţul Salman bin Hamad Al Khalifa din Bahrain.

Justiţia din mai multe state, printre care Argentina, Belgia, Franţa şi Grecia, investighează de mai mulţi ani HSBC pentru implicare în evaziune fiscală şi spălare de bani.

În Franţa, HSBC a ajutat la "sustragerea" a 12,5 miliarde dolari, sumă aparţinând unui număr de 9.187 clienţi ce trebuiau să îşi declare banii la Fiscul francez, conform informaţiilor din "Lista Falciani", scrie Le Monde.

Pe această listă figurează artişti precum umoristul Gad Elmaleh, cineastul Lisa Azuelos, cântăreţul Philippe Lavil, sportivi precum fotbalistul Christophe Dugarry, senatorul Aymeri de Montesquiou, omul de afaceri Jacques Dessange, familiile Mentzelopoulos şi Ouaki.

Administraţia franceză a recuperat 300 milioane euro în patru ani de când lucrează cu documentele furnizate de Falciani, relatează Le Monde.

Presa italiană a publicat ieri, la rândul său, informaţii privind lista menţionată. Conform La Republica, depozitul cel mai mai consistent al clienţilor din Italia îi aparţine creatorului de modă Valentino, care, între anii 2006-2007, avea 108,3 milioane dolari într-un cont secret.

Valentino figura în acest cont doar ca mandatar, împreună cu un faimos avocat elveţian, Marc Bonnant, dar, conform documentelor oficiale, designerul era unicul beneficiar al contului asociat "Poles Dinance" Ltd., cu sediul în Insulele Virgine.

Mai apare pilotul Valentino Rossi, care avea un cont de 23 milioane dolari, dar a rezolvat disputa cu Fiscul pentru evaziune din perioada 2000-2004, plătind circa 30 milioane euro.

În urma apariţiei raportului ICIJ, HSBC a recunoscut existenţa unor probleme la filiala sa elveţiană, dar a menţionat că acestea au fost provocate de ambiguitatea fostelor prevederi referitoare la cine poartă responsabilitatea pentru plata taxelor: băncile private elveţiene sau clienţii. Banca arată că a început "o transformare radicală în ultimii ani", astfel încât serviciile sale să nu fie utilizate pentru evitarea plăţii taxelor sau pentru spălare de bani. HSBC a informat că, în urma acestei măsuri, subsidiara sa din Elveţia şi-a redus portofoliul de clienţi cu aproape 70%, începând din 2007.

"HSBC a lansat numeroase iniţiative ca să se asigure că serviciile bancare nu sunt folosite pentru eludarea fiscului sau pentru spălare de bani", potrivit unui comunicat al băncii elveţiene.

În plus, HSBC din Marea Britanie a precizat că divizia din Elveţia nu a fost pe deplin integrată în HSBC după achiziţia sa, în 1999, ceea ce a făcut ca "standardele semnificativ mai reduse" privind conformarea la norme să persiste.

Conform HSBC, numărul conturilor de la divizia din Elveţia a scăzut de la 30.412 în 2007, la 10.343 la finele lui 2014.

• FT: "Barclays" şi UBS, anchetate în SUA

Departamentul de Justiţie din SUA investighează produsele de investiţii legate de valute oferite de banca britanică "Barclays" Plc şi "UBS Group" AG din Elveţia, potrivit Financial Times (FT), care citează surse apropiate situaţiei.

Acestea spun că autorităţile americane vor să afle dacă cele două bănci au vândut produse structurate fără să dezvăluie profitul pe care îl fac din tranzacţiile cu valute.

Conform publicaţiei britanice, Departamentul de Justiţie investighează şi alte bănci suspectate că au dat informaţii neadecvate privind profiturile lor către clienţi şi alte părţi implicate în tranzacţiile cu valute.

Oficialii Departamentului de Justiţie din SUA, ai UBS şi "Barclays" au refuzat să facă vreo declaraţie cu privire la cele publicate de Financial Times.