English
De cînd m-am lămurit că Europa, ca să nu rămînă de-a pururi împotmolită în glodul propriilor erori istorice şi de construcţie instituţională, are nevoie de cel puţin două viteze, am devenit ceva mai atent la acest aspect tehnic al dinamicii realităţilor sociale. Povestea cu două sau mai multe viteze nu înseamnă doar că unul şi acelaşi vehicul poate merge cînd mai repede, cînd mai încet. La fel de banală ar fi şi trimiterea la faptul că două sau mai multe vehicule pot fi înregistrate, într-un moment oarecare, cu viteze diferite. Evenimentele de acest tip au loc atît de frecvent şi de firesc, "în natură", încît expresia "cu mai multe viteze" ar fi total golită de sens. Şi, nu este! Asta, datorită faptului că ea se referă, clar, nu doar la viteze diferite de deplasare, ci şi la mecanismul special care face posibilă schimbarea locală a regimului de viteză fără sporirea semnificativă, proporţională, sau chiar fără nici o creştere a consumul de energie. La automobilul dumneavoastră, varianta mecanică a acestui dispozitiv se numeşte cutie de viteze. Înarmaţi cu această "ştiinţă" să coborîm pe teritoriul inospitalier al faptelor sociale. Va să zică, Uniunea Europeană are nevoie nu doar de un motor, ci şi de o "cutie de viteze" care să-i permită ruperea actualei stări de inerţie. Pare raţional şi de dorit. Cînd iei la cercetat realitatea, însă, ea nu se mai potriveşte, neam, cu teoria. Cutia de viteze identificată este sistemul de cuplu şi decizie politică, Germania-Franţa. Cam tot una cu motorul! Problema este însă aceea că dispozitivul a fost montat deja pe alt şasiu. Odată pus la lucru, el nu mişcă, nici nu ajută să iasă din groapă, întreaga Uniune, ci doar Germania şi Franţa!!!! Ceea ce rezultă de aici, nu mai este nici pe departe o Uniune Europeană cu două viteze, ci două uniuni europene, fiecare cu viteza ei; cea franco-germană şi restul lumii! Ba, chiar mai multe căruţe, după cum se vede din graba cu care Grupul de la Vişegrad a anunţat că îşi încropeşte şi el o teleguţă, pentru vremurile cele noi ale multiplicării uniunilor europene, fiecare cu viteza, motorul şi vizitiul ei. Mă rog, cu posibilitatea ca unii să sară din vehiculul mai lent în cel mai rapid, dacă le dă mîna să-şi asume riscul de a cădea în gol, dacă au "energia" necesară să acopere diferenţa vectorilor de mişcare şi dacă le deschide cineva poarta, să le spună bun venit! Dacă nu, nu! Rămîne ca la plecare, fiecare cu căruţa lui!
Probleme mari la "cutia de viteze" par să aibă mai toate marile puteri ale lumii de astăzi, fie ele democraţii, "post-democraţii" sau autocraţii în toată regula. Sistemul de guvernare american este unul tipic cu două viteze: "democrat"/"republican". Electoratul şi-a făcut datoria, a apăsat pe ambreiaj, pentru schimbarea de viteză, doar că mecanismul nu vrea cu niciun chip să cupleze cu Administraţia Trump. De la cei mai bogaţi oameni ai Americii, pînă la reprezentanţi de marcă ai Camerei şi Senatului, şi de aici la angajaţii Administraţiei, se înmulţesc cu fiecare zi vocile care să ridică pentru a spune că America a ajuns de ruşine, dacă nu chiar de rîsul lumii, de cînd cu "era Trump".
Rusia este tot un vehicul de deplasare prin istorie cu două viteze: autocratic-autodistructiv 1 şi autocratic-autodistructiv 2. Nu e mare lucru, din perspectiva varietăţii dar, cînd în viteza unu, cînd în doi, autocraţii Rusiei au reuşit cea mai vastă risipă de resurse din istorie, de la cele naturale, la cele umane. Mă rog, Putin zice că le-a mai rămas ceva, suficient să sperie Europa (Germania şi Franţa) încă vreo cinci zeci de ani. În rest, nu se prea mai sperie nimeni de viteza de deplasare prin veac a Rusiei, nu pentru că în drumul ei nu ar putea să facă, încă, prin deraiere, ori altfel, pagube însemnate altora, ci pentru că fosta super-putere a secolului XX se mişcă predictibil, uniform decelarat, pe traiectoria către statutul de putere locală, în secolul XXI.
Şi China s-a dotat cu o cutie de viteze în două trepte cu speranţa că va putea face "marele salt înainte", de la înapoiatul socialism maoist, la capitalismul de partid şi de stat. Imaginea de succes a Chinei care stă să devină cît de curînd "cea mai mare putere economică a lumii" ascunde cu grijă uriaşa agendă de probleme economice şi sociale pentru care nu exisă soluţii, iar dacă te iei după ceea ce se întîmplă astăzi, nu există încă nici măcar curajul politic de a recunoaşte existenţa acestor probleme. Uriaşa drenare de capital american şi european (Germania în primul rînd) care a făcut posibilă, pînă acum, creşterea fără precedent a activităţilor economice din China şi a generat accelerate efecte de industrializare, urbanizare şi modernizare regională este departe de a fi asigurat un mecanism de creştere sustenabilă capabil de auto-reproducţie, suficient de rezistent încît să remorcheze întreaga Chină spre secolul XXI.
România, mai cu moţ, ca întotdeauna, a trecut de la cutia de viteze în două trepte, la soluţia Trabant, cu trei trepte (vorba moldoveanului): înşet, înşetişor şi tăt pi loc pi loc pi loc! Mecanismul merge uns, doar direcţia este greşită, adică merge înapoi, în loc de înainte şi la vale, spre rîpă, în loc de în sus, pe drumul de costişă.
Bun... şi ce au toatea astea cu iadul? O simplă aproximare, prin extrapolare, mă încurajează să cred că şi Iadul este tot un univers dotat cu o cutie de viteze în două trepte. Una pentru noi, muritorii şi păcătoşii de rînd, iar alta pentru tagma preoţească şi a înalţilor ierarhi ai bisericii. Altminteri, cît s-au afundat în păcate şi corupţie, încă din această lume, nu pot să cred că Ăl de Sus este atît de nărod să-şi închipuie că am fi dispuşi să-i mai suferim în preajmă şi pe ceea lume... nici măcar în acelaşi cazan cu smoală.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Ochestiune tehnica si una...de suflet !
(mesaj trimis de xxx file în data de 19.07.2017, 08:43)
1)Daca "Trabantul"" merge inapoi si se afla in directia gresita, nu credeti ca este o negare a negatiei, adica fuge de "bata-l crucea"", tehnic vorbind ?
2) Nu lua numele Domnului in desert, spune Biblia. Citeste mai bine Ecleziastul din vechiul testament.
O zi buna, autorule !
1.1. Eclesiastul 4 (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.07.2017, 12:49)
Eclesiastul 4
1. M-am uitat apoi la toate asupririle care se fac sub soare; si iata ca cei apasati varsa lacrimi, si nu este nimeni sa-i mangaie! Ei sunt prada silniciei asupritorilor lor, si n-are cine sa-i mangaie!
2. Si am gasit ca mortii, care au murit mai inainte, sunt mai fericiti decat cei vii, care sunt inca in viata.
3. Dar mai fericit decat amandoi am gasit pe cel ce nu s-a nascut inca, fiindca n-a vazut toate relele care se petrec sub soare.
4. Am mai vazut ca orice...
2. De reținut
(mesaj trimis de Svejk în data de 19.07.2017, 09:47)
1.Principala idee care trebuie reținută din articol este cea a reorganizării UE ca sistem dominat de cuplul Franța-Germania, în avantajul acestor doi mari. Acesta este însă doar proiectul în forma lui ideală. Realitatea prezentă aduce acestui proiect o serie de vești bune și o serie de vești rele.
2. Singura veste bună este Brexitul. Un astfel de proiect nici măcar nu putea fi conceput cu UK în UE.
3. Cea mai proastă dintre veștile proaste este că...
3. Eclesiastul 1
(mesaj trimis de anonim în data de 19.07.2017, 12:45)
Eclesiastul 1
1. Cuvintele Eclesiastului, fiul lui David, imparatul Ierusalimului.
2. O, desertaciune a desertaciunilor, zice Eclesiastul, o, desertaciune a desertaciunilor! Totul este desertaciune.
3. Ce folos are omul din toata truda pe care si-o da sub soare?
4. Un neam trece, altul vine, si pamantul ramane vesnic in picioare.
5. Soarele rasare, apune si alearga spre locul de unde rasare din nou.
6. Vantul sufla spre miazazi si se intoarce spre miazanoapte; apoi iarasi se...
3.1. Eclesiastul 2 (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.07.2017, 12:46)
Eclesiastul 2
1. Am zis inimii mele: "Haide! Vreau sa te incerc cu veselie, si gusta fericirea." Dar iata ca si aceasta este o desertaciune.
2. Am zis rasului: "Esti o nebunie!", si veseliei: "Ce te inseli degeaba?"
3. Am hotarat in inima mea sa-mi inveselesc trupul cu vin, in timp ce inima ma va carmui cu intelepciune, si sa starui astfel in nebunie, pana voi vedea ce este bine sa faca fiii oamenilor sub ceruri, in tot timpul vietii lor.
4. Am facut lucruri mari: mi-am zidit...
3.2. Eclesiastul 3 (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.07.2017, 12:48)
Eclesiastul 3
1. Toate isi au vremea lor, si fiecare lucru de sub ceruri isi are ceasul lui.
2. Nasterea isi are vremea ei, si moartea isi are vremea ei; saditul isi are vremea lui, si smulgerea celor sadite isi are vremea ei.
3. Uciderea isi are vremea ei, si tamaduirea isi are vremea ei; daramarea isi are vremea ei, si zidirea isi are vremea ei;
4. plansul isi are vremea lui, si rasul isi are vremea lui; bocitul isi are vremea lui, si jucatul isi are vremea lui;
5. aruncarea...
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de mitica în data de 19.07.2017, 14:17)
cu o viteza cu 2 totul este sa avem ce manca.nu sa ne indopam precum nemtii care,in majoritate sunt supraponderali.
4. fără titlu
(mesaj trimis de Mihai D în data de 19.07.2017, 17:15)
Dupa globalizare urmeaza regionalizarea. Iar dupa regionalizare probabil va urma etnocentrismul. Doar alte etape.
4.1. asta se intampla deja , Mihai (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de SR în data de 19.07.2017, 20:42)
Glocalizare..iar regionalizarea este tot o fateta a globalizarii la scara mai mica.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 19.07.2017, 23:21)
Interesant pentru mine este cum se "aliniaza" bivolii politici pe fasii specifice de timp; de exemplu, ce poate iesi bun intr-o Europa in acea perioda specifica de timp in care s-au aliniat la start urmatorii bivoli: Berlusconi, Sarkozy, Orban si Basescu ? N-ai cum sa scoti ceva bun cand ai leprele astea la conducere IN ACELASI TIMP . O astfel de aliniere schimba timpurile.
5. Viitorul Europei
(mesaj trimis de Penelope în data de 20.07.2017, 12:42)
Cele cinci scenarii, puse în discuţie de Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, sunt următoarele: Scenariul 1: Continuând pe acelaşi drum - UE-27 se axează pe realizarea agendei sale de reforme. Această strategie va aduce până în 2025 doar "progrese limitate" în domeniul slujbelor, economiei şi monedei Euro, în vreme ce în domeniul apărării cooperarea UE "se adânceşte în domeniile cercetării, industriei şi dotării comune", permiţând "crearea unor capabilităţi militare comune şi...
5.1. Viitorul Europei (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de SR în data de 20.07.2017, 12:57)
La asta se refera , in special articolul, la unul dintre scenarii, tardus pe intelesul tuturor din jargonul de Bruxelles.
5.2. Dar tu, Penelope, (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 20.07.2017, 15:45)
care esti specialista in domeniu, cum vezi problema? Cum poate da UE mai mult decit da, ca sa multumeasca pe toata lumea? Si, in acest context, cum poate fi Grecia, de exemplu, egala cu Germania, sa zicem?
5.3. daca asiguras ecuritate umana pentru fiecare (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de Penelope în data de 20.07.2017, 16:33)
Eu nu sunt specialista in domeniu....din pacate. Salomeea este. Sa o intrebam.
Poate sa combine politica de coeziune si politica agricola comuna cu cea de asigurare a securitatii interne, punand in centru omul si nu eficienta. Nu traim intr-o multinationala ci intr-o entitate cu aspiratii federale...iar Europa asta cu 2 viteze va fi departe de asigurarea securitatii individuale umane...vom ramne in groapa perifieriei marea majoritate a cetatenilor. Doctrina neo-liberala este cea care...
5.4. notiunea de concurenta e de vina (răspuns la opinia nr. 5.3)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 20.07.2017, 16:36)
oţiunea de concurenţă hiperintensivă (excesivă) când ajunge la superlativ, ea generează fenomene negative, la început la nivel micro şi macro (naţional), şi mai nou, la nivel mondoeconomic.
În virtutea tendinţelor actuale ale societăţii, „homo economicus” s-a transformat în „homo competitor” , care prin esenţa sa, nu întotdeauna ia decizii raţionale. Prin orientarea sa determinată exclusiv de principiile concurenţei, acesta impune întregii societăţi un atare...
5.5. inlaturate regulile multinationalei (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de Penelope în data de 20.07.2017, 16:41)
Entitatea politica e deosebita de cea economica...Noi nu traim intr-o multinationala...nici in UE si mai nou nici in America... principiul umanismului trebuie pus in centru altfel toate scenariile sunt doar ca sa acerbe concurenta.
Logica „dură” a concurenţei globale va duce la lichidarea producţiei mai puţin eficiente şi la victoria celor ce deţin avantaje unicat şi au o eficienţă sporită în raport cu restul lumii. Dezvoltarea unui aşa scenariu al concurenţei globale poate...
5.6. UE=SUA=multinationala (răspuns la opinia nr. 5.5)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 20.07.2017, 16:45)
La nivel mondoeconomic, atunci când lupta de concurenţă se transferă de la nivelul întreprinderilor, la nivelul naţiunilor, ţărilor şi blocurilor regionale, efectele indezirabile ale concurenţei intensive se accentuează. Unul din cele mai grave este polarizarea ţărilor. Ţările competitive sunt, de regulă, cele mai bogate ţări, iar cele mai puţin competitive, sunt ţările sărace. Ca rezultat, primele îşi permit să stabilească ordinea economică mondială, favorabilă, în primul rând, intereselor...
5.7. Concurenta bat-o vina (răspuns la opinia nr. 5.4)
(mesaj trimis de Un bagaret în data de 23.07.2017, 23:28)
O postare mai pilduitoare decat o seama de articole; domnul Codita nu ar trebui sa se supere daca-i spunem ca doamna Salomeea l-a depasit.
Sper/ trebuie ca dumneaei sa fie "racolata" de catre cei care pregatesc preluarea presedintiei Consiliului de Miniștri de către România, astfel incat sa elaboreze/coordoneze proiectul
despre care ne vorbeste "în jurul problemelor unui sistem de securitate umană, via Uniunii Europene........".
O recomandare pentru Make: ziarul BURSA ar...
5.8. colaborare cu concurenta (răspuns la opinia nr. 5.7)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 03.08.2017, 17:39)
Va multumesc pentru aprecieri....dar nu este cazul, eu nu il pot egala niciodata pe profesorul meu desi dansul a spus candva la o lansare de carte ca discipolii isi depasesc maestrul...nu cred.Dansul va ramane mereu maestrul meu si nu am de gand sa ii fac vreodata concurenta ci dimpotriva sa colaboram intr-o echipa de cercetare, de lucru. Asta mi-am dorit mereu sa lucrez cu elitele Europei, ale lumii, pentru o misiune nobila!
si mie mi-ar placea sa fiu implicata..am si cerut asta la MAE dar...