ICCJ menţine sechestrul de trei miliarde de lei la rafinăria Petromidia, în dosarul Rompetrol II

Actualizare 16:50 KMGI: "Menţinerea sechestrului instituit de DIICOT ar putea afecta pe termen mediu şi lung planurile de investiţii ale grupului în România"

KMG International, compania care operează rafinăria Petromidia, transmite că decizia de astăzi prin care ICCJ menţine sechestrul de trei miliarde de lei instituit de DIICOT pe acţiunile rafinăriei este una "extrem de severă" şi că aceasta ar putea afecta pe termen mediu şi lung planurile de dezvoltare şi investiţii ale grupului în ţara noastră, potrivit unui comunicat de presă.

"KMG International a luat act de decizia extrem de severă adoptată astăzi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind menţinerea sechestrului instituit de DIICOT în luna mai 2016. Considerăm că această măsură nu este necesară, în condiţiile în care nu există un risc de dispariţie, distrugere ori sustragere a bunurilor Grupului. Considerăm că ICCJ nu a ţinut cont de informaţiile şi documentele depuse de Grup privind nivelul sechestrului reclamat de DIICOT, care demonstrează faptul că valoarea totală a bunurilor vizate (...) se ridică la peste 6 miliarde lei, dublu faţă de nivelul de 3 miliarde lei pretins drept prejudiciu de instituţie", se arată în comunicatul KMGI trimis redacţiei.

Sursa citată menţionează că această decizie ar putea afecta pe termen mediu şi lung planurile de dezvoltare şi investiţii ale grupului în România, dar şi capacitatea KMG International de a atrage finanţări suplimentare. "Precizăm că planul investiţional al Grupului are numeroase beneficii pentru economia locală asigurând locuri de muncă, contribuţii la bugetul de stat şi beneficii pentru parteneri şi furnizori", se mai arată în comunicat.

În prezent, operaţiunile grupului se derulează în condiţii normale.

KMG International subliniază că decizia anunţată astăzi este "nedreaptă şi nejustificată" în baza dovezilor prezentate curţii, existând riscul deteriorării parteneriatului productiv dintre companie şi angajaţi, familiile acestora şi comunităţile din care fac parte.

Grupul precizează că va folosi toate căile legale pentru protejarea investiţiilor, a activităţilor şi operaţiunilor curente, dar şi a celor peste 5.000 de angajaţi din ţara noastră. Astfel, KMG International îşi va continua demersurile de acţionare în instanţă a României la tribunalele arbitrale de la Stockholm, bazat pe tratatul Carta Energiei, şi ICSID, tribunalul arbitral de pe lângă Banca Mondială, de la Washington DC.

"Menţionăm ca acţiunea DIICOT se referă la pretinse fapte care au avut loc în perioada 2000-2003, cu mult înainte de preluarea în 2007 de câtre compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan - KazMunayGas a pachetului majoritar de acţiuni ale Grupului Rompetrol (în prezent KMG International). Astfel, a invoca în 2016 nelegalitatea unor privatizări realizate în 1999 şi, respectiv, 2000, ridică de la bun început probleme vădite de convenţionalitate, constitutţionalitate şi legalitate, fie şi numai în raport cu principiile garantării dreptului de proprietate şi ale securităţii circuitului civil.

Prin absurd, dar în acord cu principiul invocat de DIICOT şi ICCJ, în acest moment ar trebui ca toate privatizările realizate în România din 1990 şi până în prezent să fie discutate şi analizate, iar în cazul celor care au beneficiat de diverse facilităţi (ştergeri de datorii istorice, compensări, reeşalonări sau alte tipuri de ajutor) să fie cercetaţi inclusiv acţionarii actuali ai acestor companii, indiferent de sectorul economic din care provin (petrolier, auto, contrucţii, financiar, metalurgic, etc)", se arată în comunicat.

KMG International subliniază că, "în calitate de cumpărător de bună credinţă şi de investitor strategic în sectorul energetic din România", compania îşi desfăşoară activităţile în acord cu prevederile legale interne şi internaţionale.

Deţinut de KazMunayGas Kazakhstan, grupul KMG International desfăşoară operaţiuni în rafinare şi petrochimie, retail, trading, upstream şi servicii industriale în 12 pieţe principale. În România, grupul operează rafinaria Petromidia Năvodari, Rafinăria Vega Ploieşti şi o reţea de distribuţie a carburanţilor formată din peste 700 de puncte de alimentare, 230 de staţii distribuţie GPL auto, 9.000 de puncte de distribuţie butelii şi 3 staţii de îmbuteliere GPL.

(S.A.)

-----------

Actualizare 11:20

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au decis astăzi menţinerea sechestrului de trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice, în megadosarul Rompetrol II. Decizia instanţei este definitivă, transmit surse din presă.

Procurorii DIICOT au pus, pe 9 mai, sechestru pe rafinăria Petromidia, precum şi pe bunurile mobile şi imobile ale KazMunayGas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA şi SC Rompetrol Rafinare SA, în vederea recuperării sumelor de 1.724.168.825 lei, 290.786.616 dolari şi 34.941.924 de euro, în dosarul Rompetrol II.

Dosarul este disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

Cele trei companii au atacat măsura luată de procurori, solicitând ridicarea sechestrului, însă instanţa supremă le-a respins astăzi cererea.

(S.A.)

-----------

Fostul ministru al Finanţelor Mihai Tănăsescu a ajuns în această dimineaţă la sediul DIICOT, transmit televiziunile de ştiri. Acesta va fi pus sub urmărire penală, în dosarul Rompetrol II.

Fostul ministru de Finanţe şi reprezentant al ţării noastre la FMI va fi pus sub urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

Pe 31 mai, preşedintele Klaus Iohannis a semnat cererile formulate de DIICOT de începere a urmăririi penale pe numele a patru foşti miniştri implicaţi în mega-dosarul Rompetrol II, respectiv Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea.

DIICOT susţine, într-un comunicat de presă, că, în perioada septembrie - octombrie 2003, ministrul Finanţelor, Mihai Tănăsescu, şi ministrul Economiei şi Comerţului, Dan Ioan Popescu, "şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Dan Costache Patriciu, George Philip Stephenson şi Alexandru Nicolcioiu, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA, la data de 30.09.2003, în cuantum de aproximativ 603.000.000 dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice".

Urmare a activităţii celor doi foşti miniştri, la data de 24 octombrie 2003, în şedinţa de Guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi ale Legii 24/2000, "nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative".

În acest sens, procurorii precizează că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27 octombrie 2003, conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ.

La începutul lunii mai, DIICOT a pus sechestru pe rafinăria Rompetrol, 14 persoane fiind urmărite penal, printre care se află Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu şi acţionar în compania Rompetrol; Alexandru Nicolcioiu, directorul de producţie al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), Adrian Constantin Volintiru, fost preşedinte AVAS; cetăţenii americani George Philip Stephenson şi Colin Richard Hart.

În dosar a fost audiat în calitate de martor şi fostul premier Adrian Năstase, care a dat explicaţii în legătură cu ordonanţa de urgenţă adoptată în anul 2003 prin care datoriile istorice ale Rompetrol Rafinare Constanţa, în valoare de 600 de milioane de dolari, au fost transformate în obligaţiuni subscrise de către stat.