ILIAS PAPAGEORGIADIS, ARBIO: "Energia din biomasă şi biogaz poate atrage investiţii de 500 milioane de euro"

Reporter: Aţi anunţat recent că Ministerul Energiei va crea un grup de lucru privind o lege dedicată sectorului bioenergiei, în cadrul căruia vor participa patru ministere, ANRE (reglementatorul pieţei de energie) şi ARBIO. Care este viziunea ARBIO asupra legii dedicate biomasei şi biogazului?

Ilias Papageorgiadis: Ţara noastră produce 200 de milioane de tone de deşeuri pe an. Fabricile, procesatorii, fermierii şi proprietarii de păduri vor fi obligaţi să plătească, pentru fiecare tonă de deşeuri nevalorificată 80 de lei din 2017 şi 120 lei din 2018. Supermarket-urile caută o soluţie pentru cele 4 milioane de tone de deşeuri pe care trebuie să gestioneze anual.

Importăm gaz natural ca să alimentăm oraşele cu energie termică, dar nici aşa sistemul centralizat de încălzire nu mai funcţionează. Sistemul Naţional Energetic are nevoie de investiţii de aproximativ 10 miliarde de euro în următorii ani. Bani nu există şi multe zone din ţară nu au infrastructura care să le permită să se dezvolte din punct de vedere economic.

Avem mii de hectare de teren degredat, potrivit pentru plante energetice.

În aceste condiţii, considerăm că este nevoie de o lege dedicată biomasei şi biogazului.

Biomasa şi biogazul sunt acum tratate într-o legislaţie comună cu celelalte tehnologii de producere a energiei regenerabile, dar au fost valorificate mai prost, deşi reprezintă surse sigure şi eficiente de energie curată.

ARBIO propune ca soluţie la problemele sus-menţionate o dezvoltare masivă a proiectelor de generare pe biomasă şi biogaz, aşa cum s-a întâmplat în Europa. Din energia regenerabilă totală produsă în Europa, biomasa şi biogazul au o cotă de 67%, în timp ce în România acestea au cota de 0,62%.

Asociaţia doreşte o lege care va avea ca priorităţi asigurarea unui venit stabil, bancabil şi previzibil, un randament de 11,7% pentru investitori, cum prevăd şi directivele europene, prioritizarea construcţiei proiectelor de generare a energiei termice, prin cogenerare de înaltă eficienţă, dar şi corelarea nevoilor locale cu aceste proiecte. Viitoarea lege ar trebui să considere peleţii, plantele energetice de pe terenurile degradate şi deşeurile drept "combustibil naţional, neimportat".

Mai este nevoie de contracte solide cu furnizorii de materie primă pentru unităţile de producţie pe bază de biomasă şi biogaz. Dacă acestea sunt dezvoltate de primării sau alte instituţii de stat, propunem Parteneriate Publice Private cu termeni clari şi asumări din ambele părţi pentru derularea proiectelor.

Reporter: Care este potenţialul de dezvoltare al ţării noastre în domeniu?

Ilias Papageorgiadis: Considerăm că România are potenţial foarte mare, de mii de MW instalaţi pe biomasă şi biogaz. ARBIO propune autorităţilor un proiect naţional care va susţine până la 950 de MW electrici şi 4.000 de MW termici care să utilizeze aceste două resurse până 2020.

Dorim să existe un prag limită pe fiecare zonă din ţară, pentru a evita apariţia mai multor proiecte în aceeaşi zonă. Considerăm corectă ideea ca fiecare proiect să fie corelat cu nevoile locale de energie termică şi disponibilitatea materiilor prime.

Implementând o astfel de strategie, vom rezolva cam 35 - 40% din problemele existente în domeniul energetic şi al deşeurilor şi vom avea ca rezultat crearea a până la 20.000 de locuri de muncă directe în toată ţara, a încă cel puţin 40.000 de locuri de muncă indirecte, facturi mult mai mici decât cele existente pentru energia termică, creşterea PIB cu cel puţin 0,35% în fiecare an.

Cu un astfel de program, vom putea atrage investiţii noi de cel puţin 500 de milioane de euro, bazate pe energie termică ieftină, rezolvarea problemelor cu deşeurile şi energie electrică stabilă.

Un alt beneficiu al programului propus de ARBIO este creşterea competitivităţii cu cel puţin 10% pe an pentru sute de beneficiari ai proiectelor, evitarea plăţii unor amenzi de cel puţin 1 miliard de lei pe an pentru deşeuri. Aceşti bani vor rămâne în mâinile fermieriilor, pădurarilor, procesatoriilor şi industriei.

Vom putea avea îngrăşământ bio în toată ţara.

Biomasa şi biogazul pot asigura independenţa energetică a ţării noastre şi economisesc investiţii de cel puţin 2 miliarde de euro din partea Transelectrica pentru dezvoltarea reţelei întrucât producţia şi consumul au loc pe plan local.

Reporter: De ce unităţile pe biomasă şi biogaz au nevoie de stimulente? Tehnologia este scumpă?

Ilias Papageorgiadis: Biomasa şi Biogazul valorifică o tehnologie "Hi-Tech" în producţia energiei. Gândiţi-vă ce înseamnă să luăm baterii uzate şi să producem energie, să colectăm resturi de la păduri şi să le transformăm în energie termică, să transformăm deşeuri organice în energie, să luăm resturi vegetale şi să oferim îngrăşământ BIO plus energie. Iar cogenerarea de înaltă eficienţă este viitorul Europei.

Tehnologia de vârf este scumpă. Dar costurile sunt mari şi pentru că proiectele pe biomasă şi biogaz reprezintă o fabrică adevărată, cu mulţi angajaţi, producţie non-stop. Colectarea deşeurilor este, de asemenea, o activitate costisitoare, iar pentru materia primă există costuri de cumpărare sau plantare.

Toate proiectele trebuie construite lângă oraşe, fabrici, plantaţii agricole sau ferme şi sunt conectate cu ele. Nu trebuie construite ignorând total nevoile locale.

Vorbim de proiecte construite într-o proporţie covârşitoare de companii europene, cu materiale europene. Biomasa şi biogazul reprezintă singurul sector unde companiile europene sunt lideri de piaţă. În Europa au fost construite peste 24.000 de staţii de generare a energiei pe biomasă şi biogaz, rezolvând sute de probleme locale.

Reporter: Care este viziunea autorităţilor asupra proiectului propus de dumneavoastră?

Ilias Papageorgiadis: Toate instituţiile ne susţin 100%. Toţi recunosc că avem dreptate şi vorbesc despre necesitatea dezvoltării acestui sectir.

Acum aşteptăm de la Ministerul Energiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Mediului şi Ministerul Finanţelor Publice plus Parlamentul Român şi ANRE să decidă ce cale aleg.

Reporter: Mulţumesc!