ÎN ANUMITE CONDIŢII Executarea silită s-ar putea limita doar la imobilul gajat

Băncile ar putea fi obligate să se limiteze la executarea imobilului cu care a fost garantat un împrumut, chiar dacă acesta valorează mai puţin decât suma rămasă de plată, în cazul debitorilor cu venituri egale cu salariul minim pe economie, potrivit unui proiect de lege aflat în dezbatere publică.

Iniţiativa legislativă va putea fi aplicată doar dacă persoanele în cauză vor îndeplini cumulativ anumite condiţii.

Acesta arată că, dacă respectivii debitori fac dovada că bunul ce urmează să fie executat reprezintă domiciliul persoanei respective, că debitorul nu deţine un alt imobil cu aceeaşi destinaţie şi că nu câştigă mai mult decât venitul minim garantat pe economie pentru fiecare membru al familiei, banca nu poate extinde executarea asupra altor bunuri chiar dacă, din vânzarea imobilului, nu este obţinută întreaga sumă de plată.

Senatorul PSD Darius Vâlcov, unul dintre iniţiatorii proiectului, ne-a explicat: "Să spunem că aş avea un împrumut de 1 milion de lei, iar casa mea pe care am pus-o garanţie la contractarea creditului valorează doar 500.000 de lei. După ce îmi execută casa, banca nu mai are voie să-mi mai execute vreun bun şi nici să-mi mai ceară bani până la completarea sumei pe care aş mai fi avut-o de plătit, dacă îndeplinesc cumulativ condiţiile impuse în iniţiativă".

În expunerea de motive a proiectului pentru completarea Legii privind Codul de procedură civilă şi a Legii pentru punerea în aplicare a acesteia se arată: "Având în vedere că bunul ipotecat a fost evaluat la momentul acordării împrumutului ca acoperitor al creanţei băncii, aceasta nu poate impune debitorului să suporte riscul diminuării de valoare a bunului într-o eventuală vânzare".

Totodată, documentul subliniază că, în prezent, "legislaţia din România nu conţine dispoziţii de favorizare a debitorilor din cadrul creditelor ipotecare, cum ar fi norme privind iertarea de datorie, având în vedere criza economică, sau norme de amânare a executării silite pentru o anumită perioadă de timp, în care să i se ofere debitorului posibilitatea de a se redresa economic şi de a fi în măsură să achite ratele".

Sursa citată ne-a spus că propunerea legislativă, semnată de Ilie Sârbu, liderul grupului PSD, Ioan Chelaru, vicepreşedintele Senatului Darius Vâlcov, preşedintele Comisiei pentru administraţie din Senat şi deputatul Daniel Bărbulescu, urmează să intre, în septembrie, în Senat.

La acest moment, mai multe proiecte legislative care vizează falimentul persoanelor fizice se află în diverse stadii, în Parlament.

Potrivit avocatului Gheorghe Piperea, o treime din împrumutaţii la bănci sunt faliţi. Domnia sa ne-a precizat, recent, că, dacă în anul 2010 erau în jur de 5,5 milioane de persoane cu credite la bănci, din care circa 750.000 nu-şi puteau plăti creditele, acum, mai mult de 1 milion de împrumutaţi se află în imposibilitate de plată, din aproximativ 3,2 milioane de debitori bancari.