ÎN CAZUL ADÂNCIRII CRIZEI DIN ZONA EURO FMI: "Economia României ar putea să scadă cu 5%"

• Leul riscă o depreciere de 15-20%

Intensificarea puternică a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra ţării noastre, fiind posibilă o scădere economică de 5% şi o depreciere a leului cu 15-20%, avertizează experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Luând în calcul experienţa din 2008-2010, ar fi posibilă o scădere economică de 5%, în timp ce o depreciere de 15-20% a cursului de schimb ar afecta puternic portofoliile băncilor, potrivit raportului de ţară realizat de boardul Fondului. În cazul agravării puternice a crizei euro, România ar putea avea nevoie de lichiditate de urgenţă şi ar putea fi necesară accesarea programului cu FMI.

Criza a lăsat "urme adânci" în economia românească, iar creşterea potenţială a PIB va avea nevoie de timp pentru a-şi reveni, potrivit FMI. Experţii Fondului estimează o creştere potenţială sub 2% până în 2014 şi o accelerare treptată până la 3,1% în 2017, nivelurile de 5-6% de dinaintea crizei fiind dificil de atins în absenţa unor reforme majore, care să aducă în piaţa muncii mai multe persoane şi să atragă investiţii.

FMI a revizuit estimarea pentru creşterea potenţială a PIB de la 2% la 1,4% pentru acest an şi de la 2,9% la 1,8% pentru anul următor. În 2014, creşterea potenţială s-ar situa la 2,2%, la 2,7% în 2015, 2,9% în 2016 şi 3,1% în 2017.

România a făcut progrese semnificative în stabilizarea macroeconomică, sub cele două acorduri stand-by, însă recuperarea economică rămâne fragilă, se arată în raport.

Experţii FMI au precizat: "Este de aşteptat să rămână atenuată creşterea pe termen scurt şi doar o recuperare graduală ar putea avea loc pe termen mediu, cu riscul unei perspective mai degrabă dezavantajoase. Conectată puternic la sectoarele comercial şi financiar, România este expusă crizei din zona euro. Rezervele fiscale şi rezervele externe furnizează un tampon şi sectorul bancar rămâne bine capitalizat".

Fondul Monetar Internaţional şi-a revizuit în jos, de la 4% la 3,5%, prog-nozele privind creşterea economică ce va fi înregistrată pe termen mediu de România, din cauza întârzierilor cu reformele structurale şi a capacităţii sub aşteptări de a absorbi fonduri europene, potrivit raportului de ţară.

În opinia Fondului, principalele provocări ale României sunt asigurarea stabilităţii macroeconomice şi stimularea creşterii economice. În acest sens, FMI consideră că principalele priorităţi ale autorităţilor noastre sunt: menţinerea unei disciplinei fiscale puternice pentru a asigura reducerea deficitului şi atingerea sustenabilităţi fis-cale până în 2014; urmarea unei politici monetare prudente; asigurarea că băncile au suficient capital şi lichidităţi şi relansarea creşterii şi creării de noi locuri de muncă prin reforme în domeniul energiei şi transporturilor, reformării companiilor din sectorul public, creşterea absorbţiei fondurilor UE şi continuarea reformei pieţei muncii.

• Impactul accelerării dezintermedierii financiare: creditarea s-ar prăbuşi

Impactul unei accelerări a dezintermedierii financiare a marilor bănci străine din ţara noastră ar fi ridicat, creditarea s-ar prăbuşi, trăgând în jos investiţiile şi consumul, iar împrumuturile neperformante ar avansa puternic, potrivit prognozelor FMI.

De asemenea, presiunea pe cursul de schimb s-ar intensifica, iar situaţia financiară a instituţiilor de credit s-ar deteriora. Consolidarea băncilor ar putea necesita lichiditate de urgenţă, iar, într-un caz extrem, ar putea deveni necesară chiar o intervenţie pentru susţinerea băncilor, dacă deponenţii îşi pierd încrederea în instituţiile individuale de credit.

Procesul de deleveraging al băncilor străine a fost, până în prezent, moderat şi ordonat în România, parţial şi datorită eforturilor Iniţiative europene de coordonare bancară, susţin experţii FMI. Corelaţiile estimate ridicate dintre preţurile activelor României şi cos-turile de creditare înseamnă că Româ-nia este vulnerabilă în urma unei intensificări a crizei din zona euro, potrivit analiştilor internaţionali.

Un proces dezordonat de deleveraging al băncilor străine riscă să ducă la o severă penurie de bani sau de credite, la presiuni asupra balanţei de plăţi şi pierderi de rezerve, o depreciere semnificativă, precum şi efecte negative asupra economiei, se arată în raportul FMI.

Până în prezent, a fost prevenit un proces excesiv de deleveraging în ţările din Centrul, Estul şi Sud Estul Europei (CESEE), parţial datorită Iniţiativei europene de coordonare bancară care a încurajat băncile mamă să-şi menţină expunerea la subsidiarele lor din regiune şi datorită deciziilor BCE de sprijinire a băncilor din zona euro, care au ajutat băncile din Europa Occidentală.

Comparativ cu alte pieţe emergente, Centrul, Estul şi Sud Estul Europei a înregistrat un proces mai amplu de deleveraging, de la colapsul Lehman Brothers în septembrie 2008, se arată în raportul FMI. România a fost puternic afectată de criza financiară din 2008-2009, dar şi de recenta intensificare a crizei din zona euro, pe fondul cărora costurile de creditare au cres-cut, deşi rămân la un nivel mai scăzut faţă de Ungaria, dar mai ridicat faţă de Bulgaria sau Polonia. Tensiunile politice interne din România au contribuit de asemenea la performanţa slabă a preţurilor activelor româneşti, precum şi la deprecierea leului.

Potrivit oficialilor FMI, o reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme ar stopa implementarea acestora, afectând perspectivele de creştere, şi ar putea induce o pierdere a încrederii consumatorilor şi investitorilor, precum şi volatilitate mai puternică pe piaţa financiară, inclusiv presiune pe cursul de schimb.

Accesarea de fonduri UE sub aşteptări, situaţie cu probabilitate ridicată, ar afecta proiecţiile de creştere, care depind puternic de accelerarea utilizării de fonduri europene. În acelaşi timp, avansul economic ar putea fi mai redus pe termen mediu, susţin experţii FMI.

În cazul în care pieţele financiare nu ar mai împrumuta România, situaţie cu probabilitate redusă, impactul ar fi mediu, întrucât rezervele fiscale şi cele valutare acoperă cea mai mare parte a datoriei care urmează să ajungă la maturitate pe termen scurt. O anumită consolidare fiscală şi finanţare prin programul cu FMI ar putea fi necesară.

• Reforma companiilor de stat va consolida perspectivele de creştere economică

Reforma companiilor de stat va consolida perspectivele de creştere ale României pe termen lung, dar economia are nevoie de investiţii masive în următorul deceniu, se arată în raportul de ţară.

În ţara noastră, calitatea infrastructurii în sectoarele economice cheie, cum ar fi energia şi transporturile, unde domină întreprinderile cu capital de stat este mai slabă decât cea din alte state. Reformarea acestora, o guvernanţă corporatistă mai bună şi o implicare mai mare a sectorului privat vor duce la mai multe investiţii în aceste sectoare esenţiale, se arată în raportul FMI.

Reformarea întreprinderilor cu capital de stat ar putea crea de asemenea spaţiu fiscal pentru investiţii în sectoare sociale şi infrastructură, pentru ca toţi românii să beneficieze de aceste reforme.

Pe fondul incertitudinilor de pe pieţe şi al riscurilor provocate de criza din zona euro, cum ar fi o accelerare a procesului de deleveraging (dezintermediere) a băncilor străine, este important ca Banca Naţională a României să continue supervizarea bancară intensivă şi să elaboreze pregătiri suplimentare de criză, atenţionează experţii FMI. Este important ca Banca Naţională a României, în coordonare cu alte autorităţi relevante, să fie pregătită să implementeze măsuri de gestionare a crizei.

• România continuă să fie pe o direcţie bună în cadrul programului cu FMI

România continuă să se afle pe o direcţie bună în cadrul programului cu Fondul Monetar Internaţional, iar toate criteriile de performanţă din cea de-a şasea revizuire a acordului au fost îndeplinite, cu excepţia reducerii arieratelor guvernamentale, se arată în raportul de ţară.

Oficialii FMI au precizat: "Toate ţintele indicative, cu excepţia arieratelor guvernamentale au fost atinse. Au fost întreprinse acţiuni corective pentru reducerea stocului de arierate şi prevenirea acumulării de noi arierate. Reperele structurale de creştere a preţurilor la electricitate, integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al Trezoreriei şi pregătirea unor amendamente cuprinzătoare la legislaţia din sectorul de sănătate au fost atinse".

Cu toate acestea, progresele în agenda structurală, în special în privatizarea societăţilor publice, rămân lente. Ca acţiuni prioritare pentru îndeplinirea acestei evaluări, "Guvernul s-a angajat să lanseze oferte publice de acţiuni în două întreprinderi publice, iar pregătirile sunt mult avansate", se arată în document.

Boardul Fondului consideră că politică fiscală şi monetară asumate şi implementarea hotărâtă a agendei de reforme structurale sunt necesare pentru asigurarea stabilităţii macroeconomice şi accelerarea creşterii.

Raportul subliniază că disciplina fis-cală va fi necesară, în special în contextul apropiatelor alegeri parlamentare, pentru atingerea ţintelor din programul fiscal şi realizarea stabilităţii fiscale.

Experţii FMI au precizat: "Politica fiscală asumată ar trebui să conducă spre consolidare, în lumina riscurilor de inflaţie, posibilelor ieşiri de capital şi a presiunilor asupra ratelor de schimb. În sectorul financiar, unde vulnerabilitatea cu efecte secundare din zona euro, din partea băncilor mamă asupra subsidiarelor româneşti este mare, sunt necesare măsuri pentru asigurarea unui tampon de capital şi lichiditate adecvate, diminuarea creşterii creditelor neperformante şi finalizarea strategiei privind o reacţie la evenimentele neprevăzute. Continuarea fermă a reformelor structurale, în special în sectorul de energie şi trans-porturi şi al întreprinderilor publice, ar putea da un impuls mai mare nevoii de investiţii şi creştere. Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE este o prioritate pentru deblocarea semnificativă a resurselor care ar putea ajuta în continuare o convergenţă reală cu celelalte ţări europene".

Board-ul FMI a aprobat, la sfârşitul lunii septembrie, cea de-a şasea revizuire a acordului preventiv cu Româ-nia în urma căreia a disponibilizat o nouă tranşă, în valoare de 430 milioane DST (drepturi speciale de tragere), echivalentul a 519,2 milioane euro (663,1 milioane dolari).

Misiunea Fondului Monetar Internaţional urmează să vină în ţara noastră, în perioada 6 - 14 noiembrie, pentru a discuta cu autorităţile despre evoluţiile economice recente.

• Cîţu: FMI manipulează scenariul de bază al evoluţiei economiei noastre

Fondul Monetar Internaţional (FMI) manipulează scenariul de bază privind evoluţia economiei româneşti şi oferă un scenariu de risc privind o contracţie de 5%, pentru a distrage atenţia de la un scenariu mult mai realist, o scădere de 2% în 2013 de exemplu, apreciază, într-un articol publicat pe blog-ul personal, analistul economic Florin Cîţu (foto).

Domnia sa a precizat: "Raportul FMI a reuşit să isterizeze o ţară întreagă. De vină este un scenariu care dă o probabilitate de 10% unei scăderi economice de 5% în 2013. Este un scenariu de risc şi trebuie luat ca atare. (...) FMI manipulează scenariul de bază. Ca un magician ne oferă scenariul cu scăderea de 5% pentru a ne distrage atenţia de la un scenariu mult mai realist, scădere de -2% în 2013 de exemplu".

FMI nu oferă nicio soluţie în raportul publicat recent, iar în lipsa unor directive clare din partea Fondului, politicienii români vor amâna la nesfârşit reformele economice, avertizează analistul economic.

• • Guvernul a mandatat Ministerul Finanţelor Publice să lanseze o nouă emisiune de euroobligaţiuni

Guvernul a mandatat Ministerul Finanţelor să lanseze o nouă emisiune de euroobligaţiuni pe pieţele externe de capital, în sumă de minimum 500 milioane euro şi maximum 1,5 miliarde euro, valoare care va fi stabilită în funcţie de condiţiile de piaţă.

"Este o practică obişnuită a Ministerului Finanţelor Publice de a obţine mandat de la Guvern pentru emisiuni de obligaţiuni pe pieţele internaţionale, astfel încât să aibă flexibilitate şi să poată ieşi oricând apar condiţii bune. Este posibil să lansăm o emisiune şi până la finele acestui an dacă va apărea un moment favorabil", a declarat secretarul de stat în ministerul Finanţelor Publice, Enache Jiru, citat de Mediafax.

Emisiunea de euroobligaţiuni va avea o maturitate de cel puţin şapte ani, conform unui memorandum aprobat în şedinţa de miercuri a Executivului.

Guvernul apreciază că finanţele publice vor fi protejate astfel de eventualele şocuri externe ce ar putea determina creşterea dobânzilor pe piaţa internă.

Ministerul Finanţelor avea aprobat pentru acest an un plafon de împrumut pe pieţele externe de 2,5 miliarde euro, pe care l-a epuizat prin emisiuni de 2,25 miliarde dolari piaţa SUA şi 720 de milioane de euro.

• • Ponta: "TVA ar trebui redusă treptat"

Nivelul taxei pe valoarea adăugată (TVA) ar trebui redus treptat, pe măsură ce scăderea este sustenabilă din punct de vedere bugetar, astfel încât în 2016 să ajungă înapoi la 20%, a declarat, ieri, premierul Victor Ponta.

Întrebat de jurnalişti cum comentează estimarea Fondului Monetar Internaţional conform căruia o majorare cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată ar aduce mai mulţi bani la buget, domnia sa a precizat: "Părerea mea şi a economiştilor este că una dintre marile lovituri pe care le-a primit economia românească a fost creşterea TVA cu cinci puncte procentuale într-o săptămână, când s-a dat decizia şi a şi crescut, aşa încât nu cred că mai trebuie să creştem TVA, ci dimpotrivă, în mod treptat şi pe măsură ce este sustenabil din punct de vedere bugetar, trebuie să ajungem în 2016 înapoi la 20% TVA".

Domnia sa a arătat că TVA este o resursă importantă şi stabilă pentru buget, dar este o taxă "împărţită incorect", deoarece afectează în egală măsură atât persoanele cu venituri mari, cât şi pe cele cu venituri reduse, având un impact în special asupra persoanelor cu venituri medii şi mici, care reprezintă 90% din populaţia României.

• • România ar putea fi nevoită să majoreze taxele, pentru susţinerea sistemului de sănătate

România ar trebui să crească baza de contributori şi nivelul ratelor, iar în lipsa unor reforme substanţiale chiar să opereze majorări ale cotei unice sau TVA, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului public de sănătate în următoarele decenii, potrivit unui raport FMI.

Un mix de măsuri de eficientizare, extindere a bazei de contributori şi transfer al unor venituri mai mari de la bugetul general ar permite României să finanţeze viitoare creşteri ale cheltuielilor din sănătate rezultate în urma procesului de îmbătrânire a populaţiei şi altor factori nedemografici, estimate de FMI, în lipsa altor reforme, la circa 1,25% din Produsul Intern Brut.

Raportul FMI menţioneză: "De exemplu, creşterea bazei de contributori şi a ratei contribuţiei ar asigura jumătate din creşterea din sistemul asigurărilor publice. Cererea ca cei cu venituri mai ridicate să susţină un număr mai mare de membri de familie co-asiguraţi (inclusiv tineri care urmează cursurile de zi ale unei instituţii de învăţământ) ar ajuta suplimentar. Având în vedere sistemul cotei unice, asta ar face statul social mai echitabil. Transferuri mai mari de la bugetul guvernamental general şi asigurările private ar putea fi folosite pentru acoperirea necesarului de finanţare rămas".

Creşterea veniturilor la sistemul de sănătate se poate face din resurse publice, precum contribuţii şi fonduri de la bugetul general, în timp ce resursele private includ asigurarea medicală privată şi plăţi la plata serviciilor, de exemplu coplata.

Analiza experţilor FMI nu ia în calcul dezvoltarea sistemului privat de sănătate şi impactul pe care acesta l-ar putea avea asupra necesarului de cheltuieli publice pe domeniu.

Reprezentanţii FMI au precizat: "În condiţiile menţinerii actualelor politici, cheltuielile de sănătate vor creşte ca procent din PIB în majoritatea statelor în următoarele decade. Sunt necesare reforme pentru a frâna sau chiar elimina aceste creşteri. În unele ţări cheltuielile ar urma să crească chiar şi după adoptarea reformelor, astfel că trebuie analizate toate opţiunile privind modul în care se vor asigura aceste fonduri pe viitor".

Experţii instituţiei menţionează că la nivelul UE asigurările suplimentare de sănătate nu au o contribuţie majoră la finanţarea sistemelor de sănătate ale ţărilor membre, situaţie care reflectă, probabil, nivelul ridicat al calităţii serviciilor oferite în aceste state de sistemul public, construit pe sistem Bismarck sau Beveridge, care limitează atractivitatea asigurărilor private.

Raportul FMI menţionează: "S-ar putea ca acesta să nu fie cazul României. Chiar dacă şi în Europa Centrală şi de Est asigurarea voluntară suplimentară are doar un rol minor, ar putea fi dezvoltată pentru a aduce o contribuţie la finanţare. Totuşi, contribuţia asigurărilor voluntare va depinde de dimensiunea pachetului de servicii medicale de bază, situaţie care ridică probleme legate de echitate".

Experţii Fondului analizează mai multe opţiuni pentru asigurarea unei finanţări adecvate a cheltuielilor din sistemul public de sănătate în următoarele decenii.

În România, numărul persoanelor care beneficiază de acoperirea sistemului de sănătate este dublu, faţă de cel al contributorilor. Pensionarii cu venit lunar de peste 740 de lei şi liber-profesionştii plătesc doar contribuţia percepută angjatului, de 5,5%. Un număr ridicat de persoane sunt excluse la plata contribuţiilor personale, între care copii sub 18 ani, şomerii (pentru care plăteşte statul), tineri de până la 26 de ani care urmează cursurile de zi ale unei instituţii de învăţământ, veteranii de război, persoanele care primesc ajutoare sociale şi cele angajate în sectorul agricol.

Printre opţiunile de suplimentare a veniturilor, FMI analizează creşterea bazei de contributori şi a ratei contribuţiei, măsuri care ar trebui să fie o prioritate pentru autorităţi, dar şi eventuale majorări de taxe.

Creşterea numărului de contributori se poate face prin includerea celor aproape două milioane de persoane angajate, dar care nu plătesc la sistemul de sănătate (mai ales în sectorul agricol), introducerea plăţii contribuţiilor de angajator în cazul liber-profesioniştilor şi extinderea plăţilor la unii coasiguraţi ai persoanelor cu venituri mari.

Contribuţia totală (angajat-angajator) la asigurările de sănătate este de 10,7%, iar impozitul pe venit de 16%, niveluri scăzute după standardele internaţionale, apreciază experţii FMI, care au adăugat: "În timp ce creşterea acestor rate ar putea avea un impact negativ asupra gradului de formalizare a pieţei muncii - adică ar putea încuraja munca la negru - aceasta ar trebui să fie un motiv de îngrijorare mai redus pe orizontul de timp luat în discuţie. Pe parcursul următoarelor două sau mai multe decenii, este probabil ca economia României să devină mai formalizată, odată cu dezvoltarea şi integrarea în UE".

Fondul analizează scenarii pentru creşterile de venit rezultate în urma unor majorări de un punct procentual aplicate ratelor contribuţiei la asigurările de sănătate, cota unică şi TVA.

Astfel, creşterea contribuţiei totale (angajat-angajator) la asigurările de sănătate, de 10,7%, cu un punct procentual ar duce la venituri suplimentare uşor peste un miliard de lei, aproape 0,2% din PIB. Actualele planuri ale Guvernului de a include toate sursele de venit ca venit taxabil ar adăuga spori în continuare resursele.

Cota unică, de 16%, a adus anul trecut venituri de 20 de miliarde de lei, iar o majorare de un punct procentual ar genera încă 1,2 miliarde de lei.

România are TVA standard la 24% şi două rate reduse, de 9% şi 5%, care se aplică cărţilor, ziarelor, serviciilor hoteliere, medicamentelor şi materialior de cosntrucţii. Creşterea TVA cu un punct procentual ar produce în plus circa 2 miliarde de lei. Experţii FMI notează însă că nivelul TVA din România este aproape de pragul maxim din UE, ceea ce sugerează că o astfel de măsură nu este operabilă.

O altă modalitate de creştere a veniturilor propusă de FMI este îmbunătăţirea eficienţei colectării taxelor, arată FMI.

Înainte de a lua în calcul creşterea cheltuielilor, România trebuie să abordeze problema ineficienţei din sistemul de sănătate. Ulterior, finanţarea creşterii cheltuielilor din sistemul de sănătate pe parcursul următoarelor decenii reprezintă o provocare formidabilă.

O revenire la nivelul total de dinaintea crizei în privinţa contribuţiei la asigurările de sănătate, de 14%, de la 10,7% în prezent, ar trebui să fie considerată o prioritate şi ar asigura o parte importantă a necesarului de majorare a cheltuielilor în următoa-rele decenii.

Totodată, România s-ar putea baza mai mult pe venituri de la bugetul general, aşa cum este cazul în multe alte ţări.