ÎN CIUDA AVERTIZĂRILOR RUSIEI Demarăm lucrările de amplasare a scutului anti-rachetă la Deveselu

Programul antirachetă al NATO, bazat pe tehnologie americană, este de mulţi ani principalul subiect de dispută între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia. Deşi NATO l-a prezentat ca fiind destinat protejării statelor europene de un eventual atac balistic iranian, Rusia îl percepe ca fiind o ameninţare la adresa securităţii sale.

Statele membre NATO şi Moscova au recunoscut săptămâna trecută că nu au reuşit să depăşească divergenţele profunde în dosarul sensibil al apărării antirachetă. "Nu am reuşit să găsim o soluţie comună în acest dosar, iar preocupările ruse rămân, dar vom continua să discutăm", a declarat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, la finalul primului Consiliu NATO-Rusia la nivel ministerial din ultimii doi ani.

"Părţile trebuie să continue să discute în mod franc şi direct pentru depăşirea divergenţelor. Nu este un secret că nu am găsit încă modalitatea de a colabora în domeniul apărării antirachetă", a admis secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

Pe de altă parte, Chuck Hagel, secretarul american al Apărării, a declarat săptămâna trecută, cu ocazia Consiliului NATO-Rusia că instalarea elementelor antirachetă va continua, prin montarea echipamentelor în România, în contextul în care divergenţele între cele două părţi continuă.

Preşedintele Traian Băsescu, ministrul Apărării Mircea Duşa, oficiali NATO şi ai SUA au participat, ieri, la ceremonia de marcare a demarării lucrărilor principale de construcţie la Facilitatea de apărare antirachetă din cadrul Bazei Militare de la Deveselu. Delegaţia americană prezentă la eveniment a fost condusă de James Miller, adjunctul secretarului apărării pentru politica de apărare, şi a inclus alţi înalţi oficiali din cadrul Departamentului Apărării, Departamentului de Stat şi comandamentelor forţelor americane din Europa.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, în cadrul ceremoniei de marcare a demarării lucrărilor la scutul antirachetă din cadrul Bazei Militare de la Deveselu, că are sentimentul "datoriei împlinite" şi că doreşte tuturor să aibă satisfacţia pe care el o simte în această zi.

Preşedintele a spus: "Pentru noi, pentru români, evenimentul de astăzi (n.r. ieri) poate are o semnificaţie mai adâncă, iar această semnificaţie este integrarea României în sistemele şi structurile NATO. România intră în clubul statelor membre NATO care vor asigura una din cele mai perfecţionate soluţii de protejare a cetăţenilor europeni şi a cetăţenilor americani împotriva ameninţării reale pe care o reprezintă atactul cu rachete balistice".

El a menţionat totodată că evenimentul de ieri arată că aliaţii au capacitatea să-şi apere cetăţenii de orice tip de ameninţare: "În mod categoric, pentru o ţară ca România, baza dezvoltării începe de la securitate. De la securitate încolo, poţi să vorbeşti despre dezvoltare economică şi cetăţeni care trăiesc în siguranţă. În ceea ce ne priveşte, evenimentul mai are o semnificaţie, o semnificaţie a încrederii aliaţilor noştri în România. Pentru moment, investiţia de la Deveselu este o investiţie româno-americană. Sperăm ca atunci când investiţia va fi terminată şi sistemele operaţionalizate, sistemul să fie parte a sistemului de protecţie al NATO".

• Duşa: "MApN a cheltuit 5 milioane de lei în proiectul de la Deveselu"

Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat, ieri, că partea română a contribuit cu cinci milioane de lei pentru lucrările la facilitatea antirachetă din cadrul bazei militare Deveselu. Domnia sa a adăugat: "Dacă licitaţia se va finaliza pentru iluminatul perimetral, în acest an vom mai cheltui nişte bani. Pentru aceasta am avut prevăzut un buget de 8 milioane de lei pentru baza de la Deveselu".

Suma totală care va fi cheltuită de partea română în acest proiect, prevăzută în Acordul dintre România şi SUA privind amplasarea în România a sistemului SUA de apărare împotriva rachetelor balistice, este de 40 de milioane de lei. El a precizat că această sumă va fi cheltuită pe tot parcursul derulării acestui program, până în 2015, la operaţionalizarea sistemului antirachetă de la Deveselu.

Ministrul Apărării apreciază cooperarea avută cu administraţia locală, cu primăria din Deveselu, cu Consiliul Judeţean Olt şi cu Ministerul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale care, numai în anul 2013, au alocat peste 10 milioane de lei pentru lucrările la drumul care leagă locaţia cu drumul naţional, pentru staţia de epurare, sistemul de canalizare şi sistemul de alimentare cu apă.

Ministrul Apărării a mai spus ieri, la inaugurarea lucrărilor de construcţie la Facilitatea antirachetă din cadrul bazei militare Deveselu, că acesta este rezultatul cooperării "extraordinare" dintre MApN şi Pentagon şi dintre SUA şi România.

Potrivit acestuia, amplasarea sistemului împotriva rachetelor balistice al SUA în România va conferi securitate nu numai României, ci şi ţărilor din zonă, în condiţiile în care România este o ţară la graniţa NATO şi UE.

• Costurile SUA legate de amplasarea sistemului antirachetă se ridică la 400 de milioane de dolari

Implicarea României în implementarea sistemului american de apărare antirachetă în Europa are loc începând din faza a doua a procesului, adică cea a extinderii protecţiei aliaţilor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM3-IB (care să poată fi lansaţi de la sol), amplasaţi într-o bază terestră, respectiv la Deveselu. Se prevede ca sistemul care va fi amplasat la Deveselu să atingă capacitatea operaţională în trimestrul IV 2015.

Astfel, la detectarea unei rachete ostile de către radarele fixe sau mobile, bazele sau navele militare lansează interceptorii tereştri care vor avea ca ţintă racheta inamică.

Cheltuielile pentru realizarea sistemului sunt suportate de către SUA, România punând la dispoziţie doar locaţia pentru interceptori. Orice alte eventuale costuri vor face obiectul negocierii bilaterale.

Costurile SUA legate de amplasarea sistemului antirachetă se ridică la 400 de milioane de dolari, la care se adaugă 20 de milioane de dolari anual pentru funcţionarea sistemului.

La Deveselu vor ajunge circa 200 de militari ai armatei americane, iar scutul se va întinde pe o suprafaţă de 220 de hectare, din cele 700 ale UM 01871.