Preţul energiei pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), piaţa spot a bursei de energie OPCOM, a ajuns astăzi la valori aproape duble faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care au loc un număr-record de tranzacţii.
Astfel, pentru astăzi, 20 iulie, preţul mediu pe PZU este 282 lei pe MWh, de aproape două ori mai mare faţă de ziua de 20 iulie 2016, când pe aceeaşi piaţă energia se tranzacţiona cu 152 de lei pe MWh, potrivit Agerpres. Totodată, pe intervale orare, cel mai mare preţ pentru ziua de astăzi este 347 de lei pe MWh, pentru ora 21:00.
Preţurile au fost în continuă creştere săptămâna aceasta, notează agenţia citată. Astfel, ieri s-a ajuns la 272 de lei pe MWh, de la 252 de lei pe MWh pentru ziua de marţi.
Toate acestea în contextul în care, în urmă cu două zile, OPCOM a anunţat într-un comunicat de presă un record absolut de participare pe PZU.
"Pentru ziua de livrare 19 iulie 2017, cota de interes manifestat de participanţi pe PZU a marcat un nou maxim absolut la nivel lunar: 270 companii care au introdus cel puţin o ofertă şi au stabilit tranzacţii", spun reprezentanţii operatorului bursier.
Piaţa spot din ţara noastră este cuplată cu pieţele similare din Ungaria, Cehia şi Slovacia şi, dacă ne uităm pe rezultatele comparative din toate aceste ţări, se observă că în România preţurile sunt fie egale, fie mai mari decât în celelalte pieţe din regiune.
Spre exemplu, joi, pentru ora 21:00, când preţul energiei în ţara noastră atinge maximul zilei, în toate cele patru pieţe preţul este 76,25 euro pe MWh.
Însă, în unele intervale orare, energia costă în România şi Ungaria 57 de euro, iar în Cehia şi Slovacia, 40 de euro, spre exemplu. De asemenea, pentru ora 11:00, se constată o diferenţă foarte mare între preţul din România şi Ungaria - 72 de euro şi Cehia şi Slovacia - 49 de euro.
Operatorii din piaţă au semnalat în ultima vreme faptul că preţul energiei pe bursă continuă să crească, deşi, după perioada ianuarie-februarie, când au fost atinse cote alarmante de 680 de lei pe MWh, toată lumea se aştepta la o calmare a pieţei.
Specialiştii pun toată această situaţie pe seama unei oferte scăzute de energie din piaţă, ca urmare a perioadei secetoase şi fără vânt, care duce la un deficit de energie ieftină, hidro şi eoliană, şi la o creştere a producţiei de energie scumpă, precum cea pe cărbune. Toate acestea coroborate cu accentuarea consumului de electricitate în România şi în regiune.
Directorul general al "Electrica", Cătălin Stancu, a cerut chiar măsuri administrative, precum plafonarea tarifelor, după modelul patentat deja în cazul tarifelor RCA, arătând că această situaţie poate lovi în mai multe industrii, nu doar în cea energetică.
În replică, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) a declarat, în urmă cu o săptămână, că nu ia în calcul deocamdată propunerea de plafonare a tarifelor, întrucât, în prezent, nu există elemente din care să reiasă că piaţa nu este funcţională. Havrileţ a spus: "Deocamdată nu luăm în considerare această propunere (de plafonare a preţurilor - n. r.). Nu avem date privind nefuncţionalitatea pieţei. Considerăm că OPCOM acţionează cu maturitate şi asigură funcţionarea pieţei".
Şeful ANRE a arătat că o eventuală plafonare a preţurilor echivalează cu măsuri extreme privind funcţionarea pieţei de energie, precum suspendarea tranzacţiilor pe anumite platforme bursiere, suspendarea cuplării pieţei spot a bursei OPCOM cu pieţele din Ungaria, Cehia şi Slovacia, precum şi stabilirea unor preţuri reglementate, conform Legii 123/2012, legea-cadru a sectorului energetic.
"Cel mai greu de stabilit ar fi măsurile de recuperare a pierderilor cauzate producătorilor", a adăugat preşedintele ANRE.
Potrivit Legii 123, articolul 80, "(1) În situaţii de dezechilibre majore între cerere şi ofertă şi disfuncţionalităţi evidente ale pieţei de energie electrică, Guvernul, la propunerea ANRE şi cu avizul Consiliului Concurenţei, poate limita creşterea excesivă a preţurilor/tarifelor sau blocarea acestora pentru o perioadă determinată de maximum 6 luni, perioadă ce poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă circumstanţele ce au determinat adoptarea respectivei decizii, prin: a) fixarea unei limite superioare a preţului pe o piaţă centralizată; b) limitarea venitului din activitatea reglementată. (2) Costurile recunoscute şi amânate, potrivit prevederilor alin. (1) lit. b), se recuperează integral, în conformitate cu procedura emisă de autoritatea competentă".
La rândul său, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că instituţia derulează în acest moment o analiză sectorială asupra pieţei de energie.
"Sunt de acord că avem nevoie de noi instrumente de tranzacţionare care să reducă volatilitatea", a precizat Chiriţoiu.