• Banca Centrală a decis să adopte o ţintă staţionară începând din 2013, de 2,5%, plus/minus un punct
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, ieri, menţinerea dobânzii de politică monetară la minimul istoric de 6,25%, precum şi a ratelor pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută la 15% şi, res-pectiv, 25%, potrivit unui comunicat de presă. Hotărârile au fost în linie cu estimările analiştilor contactaţi de ziarul "BURSA". Aceştia argumentează că majorarea TVA şi amânarea consolidării fiscale au întrerupt ciclul de scădere a ratei cheie. Analiştii "ING Bank" susţin că menţinerea dobânzii cheie la nivelul actual este o soluţie de echilibru între activitatea economică slăbită şi rata de inflaţie ridicată. "Presiunile de pe partea ofertei sugerează faptul că există riscuri substanţiale pentru majorarea ratei de dobândă cheie în primul trimestru al anului următor dar această viziune nu este în concordanţă cu cea a pieţei sau a recentelor declaraţii ale FMI", spun aceştia.
De asemenea, CA al BNR a hotărât şi continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar.
Totodată, banca centrală a analizat şi a aprobat, ieri, raportul trimestrial asupra inflaţiei, care va fi prezentat pe data de 4 noiembrie.
BNR a redus deja de trei ori dobânda de politică monetară cu câte 0,5 puncte procentuale, de la începutul anului, de la 8% la 6,50%, iar apoi cu încă un sfert de punct procentual la 6,25% pe an, nivelul actual.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la nivelul de 7,77%, în septembrie, faţă de 7,58%, în luna precedentă, pe fondul majorării TVA cu cinci puncte procentuale, la 24%, aplicată începând cu luna iulie. "Cu toate acestea, posibilitatea manifes-tării unor efecte de runda a doua ale majorării TVA, o eventuală ajustare mai pronunţată a preţurilor administrate în comparaţie cu cea avută în vedere la alcătuirea prognozelor, precum şi incertitudinile privind efectele măsurilor de consolidare fiscală, în contextul unui climat politic şi social tensionat, rămân preocupante şi reclamă în continuare o conduită prudentă a politicii monetare", mai arată comunicatul.
CA al BNR reiterează faptul că reintrarea inflaţiei pe o traiectorie descendentă şi reluarea pe baze sus-tenabile a creşterii economice depind "în mod decisiv de implementarea fermă şi consecventă", a măsurilor de consolidare fiscală, a reformelor structurale şi de creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, conform angajamentelor asumate în cadrul aranjamentului multilateral de finanţare externă cu UE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale.
"Aceasta constituie o precondiţie esenţială pentru recâştigarea încrederii pieţelor financiare internaţionale", mai arată BNR.
BNR a majorat, în luna august, estimarea privind inflaţia la finele acestui acest an, de la 3,7% la 7,8%, deşi ţinteşte o rată anuală de 3,5%, plus/minus un punct procentual.
• Inflaţie mai scăzută în următorii ani
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, ieri, să menţină ţinta de inflaţie pentru 2012 la nivelul din 2011, de 3%, plus/minus un punct procentual, şi să adopte o ţintă staţionară începând din 2013, de 2,5%, plus/minus un punct.
"În urma evaluării noilor proiecţii, precum şi a riscurilor şi incertitudinilor asociate acestora, în principal a celor decurgând din factori aflaţi în afara sferei de influenţă a băncii centrale - activaţi inclusiv în contextul derulării necesarului proces de consolidare fiscală - CA al BNR a decis menţinerea ţintei de inflaţie pentru anul 2012 la nivelul de 3%, plus/minus un punct procentual", se arată în comunicatul băncii centrale.
CA al BNR notează că trecerea la ţinta staţionară multianuală este o schimbare benefică, dar ambiţioasă adusă cadrului de ţintire directă a inflaţiei, ce implică un angajament pe termen lung al politicii monetare faţă de un obiectiv compatibil cu definiţia de stabilitate a preţurilor pe termen mediu în economia românească.
"Aceasta (ţinta staţionară multianuală - n.r.) are menirea de a asigura coborârea ratei inflaţiei la un nivel compatibil cu criteriul de inflaţie al Tratatului de la Maastricht şi trecerea în final la etapa ţintei continue de inflaţie pe termen lung - compatibilă cu definiţia cantitativă a stabilităţii preţurilor adoptată de BCE, fără a inhiba modificările de preţuri relative ce vor însoţi ajustările structurale din economia românească", potrivit băncii centrale.