Veniturile Orange România au crescut cu 6,4%, în trimestrul al doilea faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, ajungând la nivelul de aproximativ 454 de milioane de euro la finalul primelor şase luni din 2015, potrivit raportului companiei.
Rezultatele operatorului telecom pe piaţa locală au fost susţinute de avansul serviciilor de telefonie mobilă şi, într-o măsură mai mică, de creşterea vânzărilor de dispozitive mobile şi de servicii de televiziune fixă.
Preşedintele şi CEO al grupului Orange, Stephane Richard, a declarat: "Suntem mulţumiţi de rezultatele din primul semestru, care arată o revenire a creşterii veniturilor pentru prima dată după 2011. Am avut performanţe comerciale bune în special în Franţa, Belgia şi România, precum şi în Africa şi în Orientul Mijlociu. În acest moment, avem mai mult de 12 milioane de clienţi ai tehnologiei 4G în Europa şi vrem să ne optimizăm portofoliul de operaţiuni. De asemenea, am anunţat recent un proiect promiţător pentru achiziţia de operaţiuni în patru ţări noi".
În plus, grupul Orange are în plan să atingă, la sfârşitul anului, un profit EBITDA (n.r. înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări) de circa 12 miliarde de euro.
Raportul companiei mai arată: "Orange Group a avut venituri de 19,5 miliarde de euro în primul semestru, în scădere cu 0,6% în bază comparabilă faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Veniturile au scăzut cu 0,8% în Franţa în trimestrul al doilea, în timp ce scăderea a fost de 2,5% în Spania.Totodată, Polonia a înregistrat o scădere de 2,3% în trimestrul al doilea, în timp ce veniturile din Belgia şi Luxemburg au fost mai mici cu 2,5%, în intervalul menţionat. Celelalte ţări europene au avut o creştere medie a veniturilor de 1,8%, clasamentul fiind condus de România (+6,4%) şi Moldova (+2,2%), în timp ce Slovacia a avut o scădere de 5,2%".
Potrivit sursei citate, numărul clienţilor de servicii mobile ai grupului Orange a fost de 189,8 milioane la data de 30 iunie 2015, în creştere cu 6,9% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. În Europa, numărul de clienţi care au apelat la aceste servicii a fost în creştere cu 5,2%, trendul fiind susţinut de performanţele grupului din Spania, Polonia şi România, în mod special.
La finele lunii iunie, Orange avea, în ţara noastră, 10,205 milioane de clienţi, în scădere atât faţă de luna decembrie 2014, cât şi faţă de luna martie 2015, potrivit sursei citate. Totodată, 95% din populaţia urbană şi 67% din populaţia totală a ţării noastre avea acces la serviciile 4G ale companiei, arată testele derulate de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), citate de Orange.
În trimestrul al doilea, folosirea internetului mobil a continuat să se intensifice în reţeaua Orange România, traficul de date mobile fiind în creştere cu 112% în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă din 2014, pe fondul creşterii vânzărilor de tablete şi de smartphone-uri.
Consumul de internet la viteze 4G a crescut de 10 ori în martie 2015 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în reţeaua Orange, înainte de extinderea masivă a sistemului, ne-a declarat, recent, Florin Popa, business-to-business director în cadrul companiei. Într-un interviu acordat ziarului Bursa, domnul Popa a precizat că în primele trei luni ale anului, în reţeaua Orange s-au înregistrat de 13 ori mai mulţi utilizatori ai acestui tip de servicii comparativ cu perioada similară a lui 2014, 30% dintre aceştia fiind din Bucureşti.
"La numai un an de la lansarea serviciilor 4G Orange în România, evoluţia traficului de date mobile este semnificativă, de la o medie lunară de 250-300 MB în mai 2014 pe utilizator de smartphone, la 900 MB la sfârşitul primului trimestru din 2015", susţine domnul Popa, subliniind că Orange va continua dezvoltarea portofoliului de soluţii, care să sprijine companiile locale în transformare şi în îmbunătăţirea eficienţei prin folosirea tehnologiilor digitale.
• CE verifică modul în care operatorii telecom încearcă să evite investigaţia Concurenţei
Consiliul Concurenţei a transmis Comisiei Europene angajamentele primite de la operatorii telecom de pe piaţa noastră, respectiv Orange, Vodafone, Telekom şi RCS&RDS, prin care aceştia încearcă să scape de investigaţia privind un posibil abuz de poziţie dominantă la terminarea apelurilor.
În cazul în care propunerile vor fi acceptate de Consiliul Concurenţei, după avizul primit de la Comisie, atunci investigaţia în care operatorii de telefonie mobilă sunt pasibili de amenzi de până la 10% din cifra de afaceri va înceta, potrivit Mediafax.
"Ca parte a procedurii deschise în aprilie 2011 de Consiliul Concurenţei împotriva tuturor operatorilor de telefonie mobilă pentru potenţial abuz de poziţie dominantă pe piaţa serviciului de terminare a apelurilor în propria reţea de telefonie, Consiliul a acceptat în iulie 2015 angajamentele propuse de Orange România", arată Orange în raportul financiar, subliniind că o decizie a Consiliului care să aprobe angajamentele propuse va pune capăt acestor proceduri.
Consiliul Concurenţei are în desfăşurare o investigaţie privind un posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit de fiecare dintre operatorii de telefonie mobilă de la noi în propria reţea mobilă.
"Fiecare dintre operatorii de telefonie mobilă din România deţine o poziţie de monopol pe piaţa serviciului de terminare a apelurilor în propria reţea de telefonie. Companiile investigate au propus Consiliului Concurenţei o serie de angajamente care să înlăture îngrijorările concurenţiale ce au condus la declanşarea din oficiu a investigaţiei privind o posibilă discriminare în ceea ce priveşte nivelul tarifului pentru serviciul de terminare a apelurilor la punctele mobile ale reţelei individuale (a fiecărui operator mobil)", potrivit Consiliului Concurenţei.
CC era îngrijorat de faptul că cei patru operatori practicau tarife diferenţiate de terminare a apelurilor, în funcţie de originea acestora (apeluri iniţiate şi terminate în aceeaşi reţea, respectiv apeluri iniţiate într-o reţea şi încheiate în alta). Instituţia a arătat că acest lucru poate conduce la prejudicierea consumatorilor, care vor plăti tarife mai mari şi poate afecta mediul concurenţial din acest domeniu prin limitarea dezvoltării reţelelor mai mici, menţinerea artificială a cotelor pe piaţa de retail şi afectarea migrării utilizatorilor către alte reţele.