ÎN PRIMUL TRIMESTRU, Ţara noastră, "campioană" la creşterea deficitului guvernamental

Actualizare 12:50 MFP: România se încadrează în ţinta de deficit în 2017

Ţara noastră se încadrează în ţinta de deficit în 2017, susţine Ministerul Finanţelor Publice (MFP), care precizează că valoarea de 3,2% din PIB anunţată ieri de Eurostat este calculată pe baza soldului ESA, ajustat sezonier, şi raportată la PIB-ul din trimestrul întâi, trimestrul în care PIB înregistrează de obicei cea mai redusă valoare nominală din cele patru trimestre ale anului.

MFP a transmis astăzi: "Referitor la comunicatul Eurostat privind deficitul bugetar în trimestrul I 2017 pentru România facem următoarele precizări: Valoarea comunicată de 3,2% din PIB este calculată pe baza soldului ESA ajustat sezonier, reflectând componenta de trend a deficitului bugetar înregistrat în trimestrele anterioare din 2016, şi raportată la PIB din trimestrul I, trimestru în care PIB înregistrează de obicei cea mai redusă valoare nominală din cele 4 trimestre ale anului. În 2016, PIB în trimestrul I a fost de 146,4 miliarde de lei în timp ce valoarea cea mai ridicată a PIB-ului trimestrial s-a înregistrat în trimestrul IV de 228,9 miliarde de lei".

De asemenea, în datele publicate de Eurostat se observă că acelaşi indicator a înregistrat un maxim de 3,6% din PIB în trimestrul II 2016, în timp ce valoarea înregistrată în trimestrul I din 2016 a fost de 3,1% din PIB, menţionează sursa citată.

"Raportat la perioada comparabilă din 2016 (trimestrul I) se observă că deficitul bugetar a crescut doar marginal cu 0,1 pp la 3,2% din PIB, ceea ce sugerează că ţinta de deficit pentru finalul anului 2017 este în program", mai susţine MFP.

(S.A.)

------------

Deficitul guvernamental din ţara noastră a înregistrat cea mai mare creştere din rândul statelor membre UE, de 1,3 puncte procentuale, de la un deficit de 1,8% din PIB în trimestrul patru 2016, până la un deficit de 3,2% din PIB în primul trimestru al acestui an, potrivit datelor publicate, ieri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Deficitul guvernamental al României a fost în primul trimestru al acestui an de trei ori mai mare decât cel din UE (1% din PIB), iar, în rândul statelor membre UE, doar Franţa a avut în primele trei luni ale acestui an un deficit guvernamental mai mare decât cel al României (3,3% din PIB).

În Uniunea Europeană şi în zona euro, deficitul guvernamental a scăzut cu 0,2 puncte procentuale în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut.

Economistul Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de Buget Finanţe din Senat, a declarat: "După primul trimestru, deficitul bugetar, ajustat sezonier, este de 3,2% din PIB. Încă nu intrase în vigoare legea salarizării, iar investiţiile erau tăiate la minim istoric. Şi tot s-a ajuns la acest deficit bugetar.

România creşte pe datorie. Cineva trebuie să plătească. Aţi ghicit, nu trebuie să vă mai spun eu cine. Că doar nu vin Dragnea şi Tudose cu bani de acasă. Un guvern responsabil (a avut România aşa ceva vreodată ?) ar ţinti surplus la buget cu cea mai mare creştere economică din UE. Asta pentru că un guvern responsabil ştie că nimic nu ţine la nesfârşit.

Programul PSD destabilizează şi fragilizează economia României. Mult mai repede decât mă aşteptăm. Costul incompetenţei şi jafului făcut de PSD îl vom plăti mulţi ani de acum înainte".

Un semnal de alarmă privind creşterea deficitului guvernamental a fost dat în mai multe rânduri de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, cel mai recent fiind săptămâna trecută, în mesajul Preşedintelui României, cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate a Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii în România (CNIPMMR).

Acesta a spus: "Indiferent cât de ambiţios ar fi, niciun program de guvernare nu are dreptul să contravină cerinţelor esenţiale de stabilitate şi predictibilitate de care economia are nevoie.

De exemplu, în ciuda creşterii economice record de 5,7% pe primul trimestru şi a expansiunii considerabile a consumului, execuţia bugetară de pe primul semestru al anului 2017 consemnează serioase rămâneri în urmă în privinţa colectării veniturilor - care sunt cu aproape 6 miliarde lei sub nivelul programat, fapt ce a atras creşterea deficitului bugetar cu circa 4,4 miliarde lei doar în luna iunie.

Consider că este pe deplin justificată îngrijorarea oamenilor de afaceri în privinţa implicaţiilor pe care unele măsuri recent anunţate le pot avea asupra economiei. Aşa cum am spus şi la momentul investirii Guvernului, schimbarea programului de guvernare, mai ales în aspectele esenţiale ale acestuia - atât fiscale cât şi sociale, nu oferă deloc semnalul de încredere şi linişte pe care românii şi mediul investiţional îl aşteaptă. Acest tip de a face politică economică seamănă incertitudine şi îngrijorare, iar semnalele primite în această perioadă din partea mediului de afaceri mă determină să atrag atenţia Guvernului şi coaliţiei politice că o asemenea relaţie dintre stat şi mediul de afaceri poate pune în pericol locuri de muncă şi investiţii importante, de care România are mare nevoie".

Cele mai recente estimări ale Fondului Monetar Internaţional arată că deficitul bugetar al României va ajunge la 3,7% din PIB în 2017 ca urmare a noii Legi a salarizării, majorărilor de pensii şi reducerilor de taxe. Mai mult, există riscul ca, în conformitate cu politicile, deficitul să se deterioreze până la 3,9% din PIB în 2018. Pentru a evita ca majorarea deficitelor să pună în pericol stabilitatea fiscală, FMI recomandă consolidare pe termen mediu, sprijinită de reforme care să crească eficienţa sectorului public.

De asemenea, conform previziunilor economice de primăvară publicate de Comisia Europeană, deficitul public ar urma să ajungă la 3,5% din PIB în 2017 pentru ca în 2018 să se agraveze şi mai mult până la 3,8% din PIB. Comisia Europeană şi-a revizuit şi în acest caz estimările faţă de luna februarie, când prognoza un deficit de 3,6% din PIB în 2017 şi unul de 3,9% din PIB în 2018.

Comisia Europeană a avertizat, potrivit Agerpres, că proiectul legii salarizării unitare reprezintă un risc semnificativ la adresa obiectivelor fiscale.

În perioada cuprinsă între trimestrul patru 2016 şi primul trimestru al acestui an, datoria guvernamentală a crescut, potrivit Eurostat, atât în UE, cu 0,5 puncte procentuale, cât şi în zona euro, cu 0,3 puncte procentuale, dar a scăzut cu 0,4 puncte procentuale în România, de la 37,6% din PIB până la 37,1% din PIB.

România se numără de altfel printre statele membre UE cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale, fiind devansată doar de Estonia (9,2% din PIB), Luxemburg (23% din PIB), Bulgaria (28,6% din PIB) şi Danemarca (36,7%). Conform datelor Eurostat, datoria guvernamentală a României este mult sub media din UE de 84,1% din PIB şi din zona euro de 89,5%.