Guvernul va da circa 48 milioane de euro proprietarului Awdi, pentru plata despăgubirilor stabilite de către Curtea de Arbitraj Internaţional a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID), în cazul Awdi şi alţii vs România, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului. Ca urmare a acestei decizii şi având în vedere impactul unei astfel de hotărâri judecătoreşti - de înfiinţare a popririi asupra plăţii serviciului datoriei publice guvernamentale - Guvernul a suplimentat bugetul Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului cu suma de 48,703 milioane lei, sumă provenită din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Executivul mai precizează: "Prin hotărârea arbitrală a ICSID, comunicată părţilor în 2 martie 2015 în dosarul ARB 10/13 în cauza Awdi şi alţii vs. România, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Hassan Awdi, Enterprise Buisness Consultants, Inc. şi Alfa El Corporation vs România. Această hotărâre finalizează un litigiu început în 2010, în baza Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin care Hassan Awdi, Enterprise Business Consultants, Inc. si Alfa El Corporation au chemat în judecată România. Reclamanţii au solicitat despăgubiri pentru daune pretinse a fi cauzate, pe de o parte, de executarea gajului asupra acţiunilor deţinute de reclamanţi la Rodipet (n.r. societate de distribuţie de presei) şi rezilierea contractului de privatizare a Rodipet şi, pe de altă parte, de o neîndeplinire de către statul român a obligaţiei asumate prin contractul de privatizare a Rodipet. Obligaţia asumată de statul român a constat în promovarea unei legislaţii care să asigure un regim privind concesionarea terenurilor pe care se aflau chioşcurile Rodipet. Pe de altă parte, reclamanţii s-au considerat prejudiciaţi de decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind restituirea imobilului cunoscut sub numele «Casa Bucur» către proprietarii de la care fusese naţionalizat abuziv, în condiţiile în care acest imobil fusese achiziţionat de o companie deţinută de reclamanţi. Tribunalul Arbitral a respins majoritatea pretenţiilor reclamanţilor, considerând că statul român a procedat în mod corespunzător la executarea gajului pe acţiunile Rodipet şi la rezilierea contractului de privatizare. Tribunalul Arbitral a constatat o încălcare limitată a tratamentului echitabil ce trebuia aplicat investitorilor, respectiv faptul că statul român nu a identificat soluţii pentru a rezolva situaţia generată de declararea, în 7 iulie 2008, de către Curtea Constituţională, a neconstituţionalităţii Legii 442/2004. Această lege fusese adoptată pentru a crea regimul de concesionare de către Rodipet a terenurilor pe care se aflau chioşcurile acestei societăţi. Pentru acest motiv, statul român urmează să restituie reclamanţilor doar sumele efectiv investite, de aproximativ 7,5 milioane de euro, la care se adaugă şi dobânda aferentă, în total 41.737.249,81 lei. Facem precizarea că suma totală a pretenţiilor formulate de reclamanţi era de peste 447 milioane de euro".
În ceea ce priveşte Casa Bucur, Tribunalul Arbitral a reţinut faptul că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu a constituit o încălcare a Acordului dintre România şi SUA şi a considerat că statul român trebuie să restituie doar suma achitată de reclamanţi pentru achiziţionarea acesteia şi dobânda aferentă. Suma totală este de 840.877,04 lei. La sumele necesare pentru achitarea despăgubirilor, se adaugă sumele reprezentând cheltuieli de judecată.
Rodipet a fost privatizată în 2003, pe vremea guvernării lui Adrian Năstase, societatea fiind preluată de Magnar System Com, controlată de Hassan Awdi, contra sumei de 226.600.000 lei vechi. La niciun an de la privatizare, noii acţionari au început să înstrăineze din activele Rodipet şi să spele bani, prin propriile firme sau ale prietenilor, potrivit procurorilor DIICOT, care susţin că prejudiciul total se ridica la 35,5 milioane de euro. În primăvara lui 2009, AVAS a desfiinţat contractul de privatizare, motivând că nu au fost îndeplinite obligaţiile investiţionale de către cumpărător, asumate prin contract.
În octombrie 2009, societatea de distribuţie a presei, Rodipet, a intrat în insolvenţă, ceea ce a dus la falimentul multor publicaţii print.
• Închisoare pentru fraţii Awdi, în dosarul CFR Mesagerie
Fraţii Hassan şi Mehdi Awdi au fost condamnaţi definitiv, în luna noiembrie a anului trecut, de Curtea de Apel Bucureşti la opt ani, respectiv şase ani şi patru luni de închisoare în dosarul delapidării CFR Mesagerie. Alţi inculpaţi din dosar, Bassam Istanbouly şi Iordan Bădeanu, au rămas cu pedepsele hotărâte de Tribunalul Capitalei - cinci ani, respectiv trei ani şi patru luni de închisoare. În decembrie 2012, fraţii Hassan şi Mehdi Awdi, cetăţeni americani, împreună cu libanezul Bassam Istanbouly şi Iordan Bădeanu, au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT, pentru delapidarea CFR Mesagerie SA şi spălare de bani. Potrivit DIICOT, cei patru, având funcţii de conducere la CFR Mesagerie SA, precum şi în cadrul altor societăţi comerciale, au constituit o asociere infracţională în scopul delapidării CFR Mesagerie, prin însuşirea activelor patrimoniale de care dispunea societatea, dar şi în scopul sustragerii de la plata către bugetul de stat a impozitelor şi taxelor datorate de către această societate. Intenţia membrilor grupării, susţin anchetatorii, ar fi fost aceea de a falimenta CFR Mesagerie, prin transferarea tuturor activelor către alte societăţi comerciale pe care inculpaţii le controlau, astfel încât să nu se respecte obligaţiile asumate prin contractul de privatizare al CFR Mesagerie, precum şi în vederea obţinerii unor beneficii financiare substanţiale.