Încă un pas către momentul adevărului în Japonia

Timpul de înjumătăţire a optimismului cu privire la redresarea economiei Japoniei s-a redus drastic în ultima perioadă şi pare gata să intre în teritoriu negativ, precum dobânzile anunţate de Banca Japoniei.

Un articol recent de la Reuters arăta că "lansarea dobânzilor negative de către Banca Japoniei este considerată deja un eşec pe pieţe", în condiţiile în care "este tot mai clar că Abenomics este un tigru de hârtie", după cum a declarat Seiya Nakajima, economist-şef al firmei de consultanţă Office Niwa.

După contracţia PIB-ului cu o rată anualizată de 1,4% în T4 2015 şi evitarea recesiunii tehnice prin revizuirea performanţei din T3 2015, datele recente privind evoluţia comerţului exterior al Japoniei pot determina şi evaporarea ultimei speranţe pentru autorităţile de la Tokyo.

Pe fondul contracţiei accelerate a comerţului internaţional, exporturile şi importurile din Ţara Soarelui Răsare au cunoscut, în ianuarie 2016, cea mai mare scădere anuală din 2009.

Exporturile şi-au accelerat declinul anual până la 12,9%, de la 8% în luna precedentă, iar importurile, după 13 luni consecutive de contracţie, şi-au menţinut scăderea anuală la 18% (vezi graficul 1).

Exporturile către partenerii comerciali din Asia au scăzut cu o rată anuală de 17,8%, pe fondul unei scăderi de 17,5% a exporturilor către China. Exporturile către America de Nord au scăzut cu 6,4% faţă de ianuarie 2015, în condiţiile unei scăderi de 22,2% a exporturilor către Canada, iar exporturile către Brazilia s-au prăbuşit cu 45,7%. Exporturile către Europa de Vest au scăzut cu 3,8%, în condiţiile în care importurile au crescut cu 4,4%.

Importurile din Statele Unite au scăzut cu o rată anuală de 9,7%, în ciuda deprecierii yenului faţă de dolar înainte ca Banca Japoniei să treacă la dobânzi negative, iar importurile din Asia au scăzut cu o rată anuală de 12%. Creşterea cu o rată anuală de 0,2% a exporturilor către ţările din Orientul Mijlociu s-a datorat exclusiv creşterii cu 120,9% a exporturilor către Iran, în condiţiile în care importurile din zonă s-au prăbuşit cu 43,5%.

Deprecierea yenului, de la circa 80 JPY/USD în ianuarie 2012, înainte de lansarea Abenomics, până la 120 JPY/USD în ianuarie 2016 (vezi graficul 2), nu a ajutat deloc economia Japoniei.

O analiză de la Alhambra Investment Partners (AIP) constată că "suntem aproape de sfârşitul "stimulării'", în condiţiile în care "după trei ani de Abenomics, Produsul Intern Brut al Japoniei nu a mers nicăieri".

"Japonia este definiţia nebuniei", scrie Jeffrey Snider de la AIP şi demonstrează, pe baza comparaţiei între prognozele autorităţilor şi rezultate, eşecul total al politicilor de stimulare economică.

Consumul populaţiei, considerat "motor" al creşterii în paradigma keynesiană, a fost în 2015 cu 3,1% sub nivelul înregistrat la declanşarea programului de relaxare cantitativă şi calitativă al Băncii Japoniei, fiind şi unul dintre factorii determinanţi ai contracţiei peste aşteptări a economiei din T4 2015.

Snider nu face decât să constate că "programul de stimulare monetară a determinat intrarea imediată a Japoniei în recesiune, iar economia nu a mai ieşit de acolo".

Fără declaraţii la fel de tranşante, Yuichi Kodama, economist-şef la Meiji Yasuda Life Insurance din Tokyo, a precizat că "nu există un pilon clar de susţinere a economiei Japoniei", conform unui articol de la Bloomberg, în timp ce Financial Times scrie despre confuzia pensionarilor din Ţara Soarelui Răsare, care se simt neputincioşi în faţa atacului deschis al autorităţilor împotriva economiilor lor de o viaţă.

"După trei ani de relaxare cantitativă şi calitativă nu mai există nicio justificare pentru programele de stimulare, chiar dacă ignorăm ceea ce s-a întâmplat în precedenţii 15 ani", este concluzia lui Jeffrey Snider, de la Alhambra Investment Partners.

Confruntat cu irelevanţa măsurilor de politică monetară şi opoziţia tot mai accentuată a membrilor din conducerea instituţiei, Haruhiko Kuroda, guvernatorul Băncii Japoniei, a făcut recent un apel către autorităţile financiare din ţările dezvoltate pentru strângerea colaborării în vederea stabilizării pieţelor financiare globale, conform unei ştiri de la MarketWatch.

"Este de dorit ca G20 să facă tot ceea ce este posibil pentru stabilizarea pieţelor financiare internaţionale", a declarat Kuroda în faţa Parlamentului, înaintea întâlnirii miniştrilor de finanţe şi a bancherilor centrali din ţările G20 de la Shanghai la sfârşitul acestei luni.

Din păcate, nimeni nu poate să îi ajute pe cei care sunt prea îngroziţi să se ajute singuri în primul rând.

Într-un articol recent (vezi "Japonia a făcut ultimul pas de la Abenomics către economia kamikaze", BURSA, 01.02.2016) scriam că autorităţile de la Tokyo s-au angajat într-o misiune kamikaze prin trecerea la dobânzile negative.

Afirmaţia aceasta este, oarecum, greşită, deoarece piloţii kamikaze aveau, totuşi, o ţintă şi o şansă destul de mare să lovească navele inamice.

Acum, conducătorii Japoniei nu au astfel de şanse, dar sunt, cu toate acestea, hotărâţi să continue misiunea de "bombardare" a unei ţinte iluzorii, cea a soarelui care răsare din ocean.