• Surse: Guvernul elen a trimis cererea oficială către FMI pentru al treilea bailout
Actualizare 18:28 Fitch: Băncile greceşti au nevoie de o capitalizare de 15,9 miliarde de euro
Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a estimat vineri că băncile greceşti vor avea nevoie de maximum 15,9 miliarde de euro pentru a se recapitaliza, o sumă mult mai mică decât cea de 25 miliarde de euro prevăzută în cel de al treilea program de ajutor negociat în prezent cu creditorii, informează un comunicat de presă al Fitch.
Agenţia de evaluare subliniază însă că suma de 25 miliarde de euro ar trebui să fie suficientă cu condiţia ca datoriile privind impozitul amânat (deferred tax assets-DTA) să nu mai fie incluse în capitalul de bază.
Fitch a elaborat două scenarii de stres. Conform primului scenariu, bazat pe definiţia Autorităţii Bancare Europene a expunerii pe creditele neperformante, băncile greceşti vor avea nevoie de noi capitaluri în valoare de 11,2 miliarde de euro. Conform celui de al doilea scenariu, băncile greceşti ar avea un deficit de capital de 15,9 miliarde de euro.
Agenţia de evaluare atrage însă atenţia că aceste scenarii sunt sensibile la o gamă largă de presupuneri, cel mai important fiind modul în care sunt considerate datoriile privind impozitul amânat. Preşedintele Consiliului de supervizare din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE), Daniele Nouy a tras în repetate rânduri un semnul de alarmă asupra datoriilor privind impozitul amânat şi este incert dacă BCE va continua să permită includerea lor în capitalul de bază al băncilor.
Separat, Christian Noyer, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a declarat că băncile greceşti au nevoie urgent de injecţii de capital înaintea testelor de stres din această toamnă.
---
Actualizare 15:59
Negocierile care ar fi urmat să înceapă astăzi la Atena pentru al treilea program de salvare a Greciei au fost amânate întrucât creditorii internaţionali caută încă un loc sigur pentru discuţii, a declarat un oficial al Comisiei Europene, potrivit Reuters.
Reprezentanţii creditorilor Greciei, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene (BCE) şi FMI au spus că nu pot începe discuţiile până nu va fi găsită o locaţie potrivită, având în vedere importanţa discuţiilor şi faptul că mulţi greci detestă creditorii, după două programe dureroase de susţinere.
"Există unele probleme de logistică care trebuie rezolvate, în special legate de siguranţă. Se discută mai multe opţiuni", a spus un oficial al Comisiei, fără să ofere detalii.
Mai mulţi oficiali au spus că în prezent au loc doar discuţii tehnice, pentru rezolvarea unor chestiuni de logistică.
"Nu au sosit încă. Are loc o întârziere. Nu ştim când vor începe dar ştim că vor avea loc cu siguranţă", a spus un oficial din Ministerul elen de Finanţe, citat de The Guardian.
Persoane apropiate situaţiei au declarat că negocierile vor începe mai mult ca sigur luni, din cauza neînţelegerilor legate de locul unde vor avea loc discuţiile.
Creditorii vor acces la ministere şi documente, aşa cum s-a întâmplat înainte de venirea la putere a partidului Syriza, în ianuarie.
"S-a pierdut o mulţime de încredere, iar marea problemă este cu cine se vor întâlni, la care ministere vor fi primiţi, la ce documente vor avea acces", a declarat Anna Asimakopoulou, ministru de Finanţe din umbră al principalului partid de opoziţie, Noua Democraţie.
Oficiali guvernamentali eleni au confirmat totodată că discuţiile au fost amânate şi din cauza cererii neaşteptate a FMI ca Grecia să solicite oficial participarea Fondului la noul program de susţinere.
Potrivit unui jurnalist elen, care citează o sursă din guvernul Greciei, Executivul statului a trimis oficial, către FMI, cererea pentru un al treilea bailout.
(A.C.)
--------------
Actualizare 15:05 Şeful Băncii Centrale a Franţei: "Băncile din Grecia trebuie să fie recapitalizate urgent"
Băncile din Grecia ar trebui să primească urgent o injecţie de capital, înainte de testele din toamnă pe care Banca Centrală Europeană (BCE) vrea să le facă pentru a stabili necesarul exact, a afirmat Christian Noyer, membru în consiliul guvernatorilor instituţiei şi şef al Băncii Centrale franceze, transmite Reuters.
O astfel de măsură "este de preferat pentru stabilizarea sectorului bancar", a spus Noyer într-un interviu acordat publicaţiei Le Monde.
Noyer a arătat că este împotriva ideii de a cere celor mai importanţi clienţi ai băncilor elene să contribuie la recapitalizarea acestora, aşa cum s-a întâmplat în cazul băncilor din Cipru în 2013.
"Poziţia mea este împărtăţită în mare parte de guvernatori", a spus Noyer, adăugând că clarificarea acestei probleme ar contribui la recâştigarea încrederii şi ar readuce în Grecia o mare parte din fondurile de 90 de miliarde de euro care au ieşit din ţară din 2010.
(A.C.)
--------------
Actualizare 15:00 BIS: Băncile internaţionale au redus valoarea creditelor acordate în Grecia cu 22 de miliarde de dolari
Creditarea acordată Greciei de băncile străine a scăzut cu 22 miliarde de dolari în primul trimestru din acest an, deoarece au sporit temerile privind situaţia economiei şi apartenenţa ţării la zona euro, se arată într-un raport publicat, vineri, de Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), transmite Reuters.
Pe plan global, băncile internaţionale au majorat creditarea în primele trei luni din acest an cu 755 miliarde de dolari, datorită extinderii împrumuturilor acordate în statele membre ale zonei euro, cu excepţia Greciei, arată datele BIS.
De asemenea, în perioada ianuarie-martie 2015 s-a înregistrat un declin al creditării externe către Rusia şi Ucraina.
---
Negocierile dintre autorităţile elene şi creditorii internaţionali ai ţării, pe marginea celui de-al treilea plan de susţinere financiară, sunt programate să înceapă astăzi, la Atena, iar oficialii greci speră să finalizeze discuţiile până în jurul datei de 20 august.
Reluarea negocierilor vine după ce, ieri dimineaţă, Parlamentul Greciei a aprobat cel de-al doilea set de reforme cerute de creditori. Noile măsuri presupun introducerea unor reglementări bancare europene în legislaţia elenă şi modernizarea Codului de procedură civilă, iar premierul Alexis Tsipras a declarat că reformele sunt necesare pentru evitarea ieşirii ţării din zona euro.
În dezbaterile tensionate din Parlament, în cursul nopţii de miercuri spre joi, Tsipras a explicat că a fost nevoit să accepte compromisuri majore.
"Unele cercuri financiare din Uniunea Europeană vor în continuare ieşirea Greciei din zona euro. Am fost nevoiţi să acceptăm un compromis dur, ca să evităm scenariile extreme. În ultimele şase luni am făcut greşeli, dar nu regret această luptă", a spus Tsipras, adăugând: "Noul împrumut va oferi Greciei lichidităţi pentru următorii trei ani".
Amintim că noul pachet de asistenţă destinat Greciei va fi de 86 de miliarde de euro.
• Varoufakis a votat noile reforme
Fostul ministru grec de finanţe, Yanis Varoufakis, care s-a opus măsurilor de austeritate cerute de creditorii internaţionali, a votat joi reformele necesare lasării negocierilor pentru noul program de asistenţă financiară.
Înaintea votului, existau temeri privind o nouă rebeliune a parlamentarilor, aşa cum s-a întâmplat la votul pentru primul set de măsuri, desfăşurat săptămâna trecută.
Un număr de 230 de parlamentari din totalul de 300 au votat joi pentru noile măsuri, 63 s-au exprimat împotrivă, iar cinci s-au abţinut.
• Kathimerini: UE pregăteşte un nou credit punte pentru Grecia
Oficialii Uniunii Europene iau în calcul posibilitatea ca negocierile Greciei cu creditorii internaţionali să nu se finalizeze mai devreme de 20 august, când Atena trebuie să răscumpere obligaţiuni în valoare de 3,5 miliarde de euro deţinute de Banca Centrală Europeană (BCE). În aceste condiţii, Mecanismul European de Stabilitate Financiară ar putea fi accesat din nou, luna viitoare, pentru o finanţare punte destinată Guvernului de la Atena, conform unui oficial european citat de Kathimerini.
Săptămâna trecută, Grecia a obţinut un credit punte de 7,16 miliarde de euro de la EFSM şi a putut astfel să ramburseze datorii de 6,25 miliarde de euro către BCE şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).
• Veniturile fiscale ale Greciei au ratat estimările
Veniturile fiscale ale Greciei au ratat estimările oficiale cu 2,3 miliarde de euro în primul semestru, în timp ce cheltuielile publice au fost complet blocate, fiind cu 4 miliarde de euro sub obiectivele stabilite, relatează Kathimerini, potrivit Mediafax.
Datele finale referitoare la bugetul de stat arată că Grecia a înregistrat în primul semestru un excedent bugetar primar de 1,8 miliarde de euro, peste ţinta de 1,2 miliarde de euro. Costul acestui rezultat este însă ridicat, având în vedere că plăţile statului au fost complet blocate.
"Nivelul redus al cheltuielilor bugetare este datorat în principal redefinirii plăţilor, ca urmare a restricţiilor impuse circulaţiei fondurilor. După normalizarea situaţiei, cheltuielile vor reveni la nivelul obiectivelor bugetare", explică Ministerul elen de Finanţe.
În privinţa veniturilor fiscale, în perioada analizată a fost înregistrat un deficit de 2,3 miliarde de euro faţă de estimările oficiale, a precizat instituţia.
Guvernul elen are ca obiectiv să obţină în acest an un excedent bugetar primar mai mic de 1% din PIB.
Turismul intern din Grecia a înregistrat o scădere dramatică pe fondul crizei economice din ţară, în condiţiile în care mulţi cetăţeni eleni nu-şi mai permit să meargă în vacanţă, relatează Euronews, conform Mediafax.
De exemplu, numărul turiştilor care călătoresc cu feribotul a scăzut considerabil faţă de anul trecut.
"Observând rutele noastre zilnice, în baza informaţiilor despre pasageri şi comparându-le cu cele de anul trecut, vedem că numărul pasagerilor din acest an a scăzut cu 40%", declară Giannis Kalavros, căpitan al vasului Evia Star, care asigură transportul între Atena şi insula Evia.
Agenţiile de turism confirmă scăderea numărului de turişti.
•
Guvernul grec va decide săptămâna viitoare când îşi va relua activitatea Bursa de Valori de la Atena, după ce, luni, s-au redeschis băncile din ţară, conform unui oficial guvernamental elen.
Tranzacţiile cu acţiuni la Bursa din Atena au fost suspendate în 29 iunie, când guvernul elen a închis băncile şi a impus restricţii asupra mişcărilor de capital.