Industria de evenimente aduce în ţară circa 500 milioane euro, anual

• Bucureştiul, pe locul 33 în topul oraşelor din Europa organizatoare de evenimente

Industria de evenimente (Meetings, Incentives, Conventions and Exhibitions - MICE) aduce în mod direct, ţării noastre, circa 500 de milioane de euro anual, sume încă mici dacă ne comparăm cu ţările vestice, dar în creştere constantă, potrivit consultantului de turism, Traian Bădulescu.

Domnia sa a precizat, potrivit Agerpres: "Industria MICE reprezintă unul dintre motoarele principale ale turismului de dezvoltare a destinaţiei şi un important generator al veniturilor, al ocupării forţei de muncă şi al investiţiilor străine. Marea Britanie câştigă din evenimente 50 de miliarde de euro anual, iar Germania 65 de miliarde de euro. Dacă în 1998 România câştiga aproximativ 30 de milioane de dolari pe an din industria de evenimente, iar în 2008 circa 50 de milioane de euro, în 2013 a atins în jur de 250 de milioane de euro".

Conform raportului statistic ICCA (International Congress and Convention Association) pe anul 2017, din cele 70 de evenimente, majoritatea s-au desfăşurat în Bucureşti (39 din cele 70), capitala fiind clasată pe locul 33 în topul oraşelor din Europa organizatoare de evenimente, după Barcelona (195), Paris (190), Viena (190), Berlin (185), Londra (177), Madrid (153), Praga (151), Lisabona (149), Budapesta (98), Varşovia (89), Helsinki (86), Atena (76), Milano (69), Porto (68), Zurich (57), Belgrad (51), Munchen (46), Cracovia (45), Ljubljana (44), Zagreb (44), Gothenburg (41) şi Florenţa (40).

Lucian Boronea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), a declarat, potrivit Agerpres: "În ultimii ani, România a început să fie cunoscută din ce în ce mai mult ca destinaţie de MICE în Europa, o mare parte din cifra de afaceri a hotelurilor (peste 50%) fiind realizată pe segmentul MICE. Apariţia unor noi hoteluri de brand internaţional a favorizat această creştere (Hilton Garden Inn din Bucureşti, Mercure Unirii hotel / Bucureşti, Hampton by Hilton / Iaşi, Double Tree by Hilton / Ploieşti). În acest moment se află în construcţie hoteluri precum Courtyard şi Moxy în Bucureşti, Grand Hotel du Boulevard din Bucureşti, cu deschidere preconizată la final de 2019, respectiv Radisson Blu hotel în Braşov".

Acesta apreciază că în afara Capitalei, pe segmentul MICE, alte oraşe dezvoltate sunt Cluj-Napoca (conform statisticilor din 2017, s-a situat pe locul 145 în Europa, cu 8 evenimente internaţionale organizate), Iaşi (nu se află încă pe harta destinaţiilor MICE, dar prezintă o creştere semnificativă în ultimii ani), Oradea (potenţial mare, ca urmare a modernizării infrastructurii în ultimii ani din fonduri europene).

Ţara noastră s-a situat pe locul 23 în Europa Centrală şi de Est, cu 70 de evenimente desfăşurate faţă de 281 Austria, 187 Cehia, 159 Ungaria, la acelaşi nivel cu Serbia (71), dar mult peste Bulgaria (34). Diferenţa este însă la numărul total de participanţi la evenimente, care este mult mai mic decât al ţărilor europene învecinate situate în top, din cauza lipsei de spaţii de conferinţă de mare capacitate, conform sursei citate.

Lucian Boronea a mai precizat: "Pentru a ajunge destinaţie MICE de top, România trebuie să înlăture o serie de minusuri precum lipsa unor centre de conferinţă multifuncţionale, de capacitate mare, care să poată găzdui evenimente cu participare internaţională, de mare amploare (3.000 - 4.000 de persoane), lipsa zborurilor directe Long Courier (pentru Bucureşti şi în special pentru celelalte oraşe care ar avea spaţii corespunzătoare pentru găzduirea unor evenimente de nivel internaţional), lipsa de promovare a României ca destinaţie de MICE".

Vicepreşedintele ANAT adaugă la acestea şi capacitatea de cazare (chiar la nivel de Bucureşti, dar în special în oraşele mari ale ţării - Braşov, Cluj,  Sibiu, Iaşi, Timişoara) sub nivelul cererii (la ora actuală, gradul de ocupare al hotelurilor este de 80 - 90% aproape în toate perioadele), iar departajarea low-season şi high-season este din ce în ce mai nesemnificativă.

Traian Bădulescu consideră că ţara noastră are un atu pe care trebuie să îl folosească: "Într-o ţară cu un trafic aerian de 20,28 de milioane de pasageri în 2017, de 16,4 milioane de pasageri în 2016, respectiv de 13,32 milioane de pasageri în 2015, avem 16 aeroporturi internaţionale, deci o densitate foarte mare, răspândite în toate colţurile ţării. Dacă ne raportăm la totalul aeroporturilor, nu doar la cele internaţionale şi civile, România se află pe locul 88 în lume, cu 54 de aeroporturi, dintr-un total de 235 de ţări care au piste pentru avioane".

Infrastructura aeroportuară a României este, de asemenea, foarte dezvoltată. 63% din traficul înregistrat anul trecut a fost generat de Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Otopeni, cu 12,8 milioane de pasageri, în creştere cu 16,8% faţă de 2016, un record istoric pentru principalul aeroport din România. Pe locul doi se află Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca, cu un trafic de 2,68 milioane de pasageri, în creştere cu 43% faţă de 2016.

Traian Bădulescu apreciază că ţara noastră are un potenţial turistic foarte mare, iar dacă partea de leisure a început să se dezvolte în ultimii ani, pe partea de MICE, evoluţia este constantă şi mai veche, iar infrastructura este pregătită de mai mult timp. Principalul oraş cu infrastructură de evenimente este Bucureşti, însă acestuia îi urmează alte oraşe importante - Cluj, Sibiu, Timişoara, Constanţa, Oradea, Iaşi, Braşov.

De asemenea, ţara noastră are multe facilităţi pentru conferinţe şi în zone turistice precum litoralul Mării Negre, unde sunt hoteluri deschise tot timpul anului, staţiuni balneoclimaterice precum Băile Felix sau Băile Herculane, staţiuni montane precum Sinaia, Predeal şi Poiana Braşov. România este una dintre ţările europene cu turism rural dezvoltat, iar zone precum Bran-Moieciu, Neamţ, Mărginimea Sibiului, Oltenia de sub munte, Maramureş sau Bucovina sunt gazde excelente pentru reuniuni mici sau medii sau pentru team building-uri.

Consultantul de turism mai precizează: "România poate fi o destinaţie de MICE de succes doar că lipsesc componentele care să o pună în valoare: marketingul şi managementul destinaţiei. Pieţele externe ţintă ar putea fi ţările europene de limbă germană (Germania, Austria, Elveţia), dar şi Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia, ţările nordice (Suedia, Danemarca, Norvegia, Finlanda). De asemenea, ţările Europei Centrale şi de Est (Polonia, Ungaria, Cehia, Serbia, Croaţia, Bulgaria), Israel, Rusia, China, Japonia, Thailanda, SUA şi Canada".

Potrivit unui studiu Carlson Wagonlit Travel, în ultimii ani se înregistrează o atitudine pozitivă faţă de mixul dintre călătoriile de afaceri şi cele de agrement. S-a constatat că 83% dintre respondenţi îşi folosesc timpul după lucru pentru a explora oraşul pe care îl vizitează şi aproape jumătate dintre ei (46%) adaugă zile dedicate agrementului călătoriei lor de afaceri. În plus, 96% consideră că excursiile de tip "bleisure" (combinaţie între business şi leisure) îi ajută să dobândească cunoştinţe culturale, să evalueze cele mai populare activităţi turistice, gastronomia locală, arta şi diversele culturi.

Traian Bădulescu precizează că Bucureştiul în particular şi România în general sunt în topul destinaţiilor europene unde se combină afacerile şi vacanţa. "Deoarece România este deja cunoscută ca o destinaţie de afaceri, călătorii care vin să încheie o afacere importantă sau care vin pentru o conferinţă de două zile vor fi cu siguranţă atraşi de clădirile istorice ale Bucureştiului sau de peisajele Transfăgarăşanului, Braşovului, Maramureşului sau ale Litoralului Mării Negre", mai spune consultantul în turism.

Specialiştii în turism apreciază că ţara noastră este conectată la piaţa internaţională MICE, atât prin apartenenţa la organizaţii internaţionale, cât şi prin prezenţa locală a numeroase structuri internaţionale.