Mai mult de jumătate (54,4%) din totalul gospodăriilor ţării noastre aveau, în aprilie, acces la reţeaua de Internet acasă, majoritatea (70,9%) dintre acestea concentrându-se în mediul urban, informează astăzi Institutul Naţional de Statistică (INS).
În profil teritorial, conectarea la Internet a fost mai răspândită în gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov (76,7%), urmată la mare distanţă de regiunile Vest (61,3%), Nord-Vest (58,3%), Sud-Est (51,8%) şi Centru (50,2%). Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor conectate se aflau în regiunile Sud Muntenia (46,1%), Sud-Vest Oltenia (47,1%) şi Nord-Est (48,3%).
Din punct de vedere al mărimii gospodăriei, se constată o corelaţie între numărul de persoane din gospodărie şi interesul crescut pentru conectare la reţeaua Internet, mai arată INS. Astfel, 84,7% dintre gospodării folosesc PC-urile pentru accesarea Internetului de acasă. Calculatoarele portabile (laptop, netbook, tabletă) sunt folosite de către 1 din 3 gospodării. Într-o proporţie mult mai mică (20%), sunt utilizate alte dispozitive (telefoanele mobile şi smartphonurile).
Tipurile de conexiune folosite la accesarea Internetului de acasă sunt în proporţie de 88,2% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (24,5%) şi de cele narrowband (9,1%).
Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la Internet, în anul 2014, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,3%), Nord-Est (14,3%) şi Nord-Vest (13,4%). Conexiunile broadband mobile au fost utilizate mai frecvent în gospodăriile din Bucureşti-Ilfov (20,1%), Nord-Vest (16,3%) şi Sud-Muntenia (16%).
Din totalul persoanelor de 16-74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată Internetul a fost de 61,6%. Dintre utilizatorii curenţi 60% folosesc acest instrument cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică. Dintre bărbaţii cu vârste cuprinse între 35-44 ani, 52,5% au folosit Internetul zilnic sau aproape zilnic, comparativ cu 54,4% dintre femeile din aceeaşi grupă de vârstă. La grupa de vârstă 55-64 ani, situaţia se inversează, diferenţa dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte utilizarea Internetului zilnic sau aproape zilnic este de 6 puncte procentuale (35% la femei şi 41% la bărbaţi).
Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat Internetul a fost de 80,7% în Bucureşti-Ilfov (cel mai ridicat procentaj din ţară). La distanţă considerabilă, urmează regiunile Vest (70,4%) şi Nord-Est (62,6%), celelalte regiuni prezentând proporţii de sub 60%.
În anul 2014, din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit cel puţin o dată un calculator a fost de 63,2%. Pe medii de rezidenţă, frecvenţa utilizării calculatoarelor este clar diferită, în mediul urban numărul unor astfel de indivizi depăşindu-l de două ori pe cel al utilizatorilor din rural. Dintre persoanele de 16-74 ani care trăiesc în mediul rural, mai mult de jumătate nu au folosit niciodată calculatorul. Chiar şi la persoanele tinere, cu vârste cuprinse între 16 şi 34 ani, din acelaşi mediu, ponderea celor care nu utilizează calculatorul este de 22,7%.
Pe regiuni de dezvoltare. proporţii relativ reduse ale utilizatorilor de calculatoare se înregistrează între persoanele de 16 - 74 ani din: Nord-Est (63,3%), Centru (61,7%), Sud-Est (60,2%), Nord-Vest (59%), Sud-Vest Oltenia (56,8%) şi Sud-Muntenia (54,2%). Proporţiile cele mai ridicate au fost consemnate în Bucureşti-Ilfov (81,3%) şi Vest (73,5%).
Proporţia bărbaţilor utilizatori de calculatoare este puţin mai mare decât cea a femeilor: 65,3% faţă de 61,1%.
Vârsta persoanelor îşi pune "amprenta" asupra folosirii calculatoarelor, în sensul diminuării continue a ponderii utilizatorilor odată cu înaintarea spre grupele de vârstă superioare: de la 90,3% (16-24 ani) la 17,2% (65-74 ani).