Două dintre cele şase combinate membre sau afiliate Grupului InterAgro au fost redeschise, datorită unei conjuncturi favorabile pe piaţa externă, dar alte patru sunt încă închise, iar şansele să fie repornite sunt destul de mici, transmite compania într-un comunicat, plângându-se că situaţia combinatelor de îngrăşăminte chimice este, în continuare, critică, "pe fondul unei politici haotice în domeniul gazelor naturale".
Preşedintele InterAgro, Ioan Niculae, a declarat: "Nu ne putem baza activitatea pe factori externi, conjuncturali! Condiţiile favorabile de pe piaţa externă, care ne permit derularea activităţii în două combinate, sunt temporare. Ne aşteptăm oricând ca acest trend ascendent al preţului internaţional al îngrăşămintelor să se inverseze, situaţie în care vom fi nevoiţi să închidem, din nou, toate combinatele, din cauza preţului prea mare al gazelor din producţia internă".
"În acest moment, preţul gazelor naturale pe bursele spot internaţionale este de circa 17 euro/MWh. În România, unde nu există o bursă propriu-zisă, cel mai mic preţ de tranzacţionare al gazelor naturale a fost de aproximativ 85 lei/MWh (circa 19 euro/MWh). Liberalizarea preţului gazelor naturale din producţia internă a început din anul 2012. Dacă, pe 30 noiembrie 2012, preţul gazelor din producţia internă era de 45,7 lei/MWh, începând cu 1 aprilie 2014 a ajuns la 89,4 lei/MWh! Faţă de ultima cotaţie la care s-au tranzacţionat gazele naturale din producţia internă pe Bursa Română de Mărfuri (85,33 lei/MWh), majorarea este de circa 87%! Această creştere abruptă a preţului gazelor a avut loc în doar 18 luni! În comparaţie, vecinii şi competitorii noştri ucraineni au refuzat majorarea preţului gazelor livrate de Gazprom. Rusia a acordat Ucrainei gaze la preţul de 268,5 dolari/1000 mc, după ce fostul preşedinte Victor Ianukovici a respins un tratat comercial cu Uniunea Europeană. După ce Ianukovici a fost înlăturat de la putere, Moscova a majorat preţul gazelor pentru ucraineni cu 80%. Aceştia n-au vrut să accepte nici măcar o creştere cu 43% a preţului gazelor! Adică jumătate din creşterea aplicată în România gazelor autohtone!", aminteşte InterAgro.
Economistul-şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, avertiza, cu câteva luni în urmă, că preţurile ridicate la gazele naturale în Europa riscă să alunge o parte importantă din industriile cu consum mare de energie: "Europa nu realizează gravitatea acestei probleme de competitivitate". Oficialul puncta că situaţia este un motiv de îngrijorare pentru aproape 30 de milioane de oameni, care lucrează în industrii precum cea a oţelului şi petrochimiei, în care aceste costuri pot ajunge şi la 80% din totalul costurilor de producţie.
"Odată cu scăderea preţului gazelor naturale pe piaţa SUA, precum şi pe pieţele de export americane, dar şi cu anunţul Gazprom de a-şi optimiza politica de preţuri (adică o diminuare pentru piaţa europeană), preţul gazelor româneşti, mai mari nu numai faţă de cele din SUA, ci şi faţă de cele europene, devine prohibitiv pentru consumatorii autohtoni! Realitatea este că nu avem şanse să rezistăm pe piaţă, chiar dacă, conjunctural, în aceste zile, preţul internaţional al îngrăşămintelor a înregistrat un uşor reviriment. A devenit imperios necesar ca autorităţile să ia măsuri urgente în sprijinul marilor consumatori de gaze naturale, care sunt - în acelaşi timp - şi mari angajatori şi contributori la bugetele statului. Apelul nostru la Guvern este să analizeze situaţia actuală, luând în considerare toate aspectele - atât economice, cât şi sociale", subliniază InterAgro.
Cu aproximativ 7.000 de angajaţi permanent, Grupul InterAgro este una dintre cele mai mari companii cu capital românesc şi cel mai mare exportator cu capital autohton. De asemenea, companiile membre sau afiliate grupului sunt unii dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din ţara noastră. În ultimii 10 ani, membrii şi afiliaţii grupului au consumat aproximativ 12,5 miliarde mc de gaze naturale, pentru care au plătit circa 10 miliarde lei (aproximativ 3,3 miliarde dolari). Investiţiile în modernizarea, retehnologizarea şi conformarea la condiţionalităţile de mediu au însumat, în aceeaşi perioadă, circa 1,5 miliarde lei. În aceste condiţii, capacitatea de fabricare a amoniacului a crescut de la 900 tone, la 1.000 t/zi, iar cea de uree, de la 1.200 t, la 1.300 t/zi. Consumurile specifice s-au diminuat, la amoniac, de la 13,2 MWh/tonă, la 12,5 MWh/t, iar la uree - de la 8 TWh/t, la 7,4 MWh/t. În ultimii 10 ani, plăţile către diversele bugete ale statului au depăşit 2,7 miliarde lei.