Controversatul acord ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement sau Tratatul Comercial Anti-Contrafacere), legat de protejarea proprietăţii intelectuale pe internet, este contestat de organizaţiile pentru protecţia drepturilor utilizatorilor de internet şi a intimităţii acestora. Reprezentanţii Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet (APTI) ne-au declarat la finalul săptămânii trecute, că vor demara acţiuni împotriva tratatului internaţional ACTA. Cosmin Neagu, preşedintele APTI, ne-a declarat: "Nu ne-am confruntat până acum cu o situaţie de o aşa mare amploare şi tot purtăm discuţii ca să stabilim acţiunile pe care le vom demara împotriva tratatului ACTA. Până în acest moment am lansat o petiţie în acest sens, dar este prea puţin".
Tratatul ACTA, semnat la Tokyo, de 22 de ţări ale Uniunii Europene, inclusiv ţara noastră, propune protejarea drepturilor de autor şi ar duce atât la eliminarea site-urilor de profil care permit descărcarea de conţinut ilegal, cât şi la sancţionarea celor care beneficiază de pe urma filmelor sau muzicii piratate.
Cosmin Neagu ne-a spus: "Tratatul este mare, pe lângă oprirea accesului la produse contrafăcute mai presupune şi limitarea altor drepturi pe internet, iar reprezentanţii indus-triilor muzicală şi de film vor putea cere direct furnizorilor de Internet date referitoare la clienţii care des-carcă fişiere pirat, fără să fie nevoie de mandate ale judecătorilor".
Tratatul urmează să treacă de Senatul fiecărei ţări şi apoi să primeas-că validarea de către Parlamentul European pentru a intra în vigoare. Cosmin Neagu estimează că, în câteva săptămâni, până la câteva luni, legea va ajunge în Parlamentul României. Semnarea proiectului se doreşte a fi făcută atunci "când nimeni nu este atent", fără o discuţie publică, ne-a mai spus Cosmin Neagu, preşedinte APTI. Domnia sa vede la baza acestui proiect interese din partea industriei muzicale şi de film în principal, care începe să-şi piardă banii şi nu îşi permite acest lucru. Totuşi, rămâne încrezător în ideea că nu se va aproba tratatul ACTA.
Cosmin Neagu ne-a adus în discuţie situaţia creată în SUA acum puţină vreme, unde s-a încercat impunerea unui proiect asemănător, proiectul SOPA, care a avut de luptat împotriva a milioane sau zeci de milioane de oameni din industria internetului în comparaţie cu aproximativ 350.000 de reprezentanţi ai industriei muzicale.
• Proteste europene
Semnarea ACTA a pornit o serie de demonstraţii ale utilizatorilor de internet din Polonia, care protestau deja de zile întregi, atât virtual cât şi fizic, din cauza fricii că tratatul ar duce la cenzurarea online, potrivit The Guardian.
Protestatarii s-au adunat în oraşele poloneze Poznan şi Lublin pentru a-şi exprima dispreţul cu privire la tratat. Politicienii Mişcării de stânga Palikot au purtat măşti în Parlament pentru a-şi arăta insatisfacţia, iar cel mai mare partid de opoziţie, partidul de dreapta Lege şi Justiţie, a cerut un referendum pe acest subiect. Semnarea nu a fost încă ratificată de Parlamentul European (PE) şi este programată pentru dezbateri în iunie. Membrii PE deja se află sub presiuni imense ale activiştilor din ambele părţi privind votul respectiv.
În semn de protest, raportorul francez ACTA Kader Arif a demisionat vineri, 27 ianuarie, spunând că nu vrea să ia parte la această mascaradă. Francezul Kader Arif a criticat faptul că n-a existat niciun fel de transparenţă în ceea ce priveşte tratatul şi că societatea civilă n-a avut niciun cuvânt de spus în privinţa acestuia. El a spus că europarlamentarii de dreapta au făcut tot posibilul pentru a grăbi semnarea tratatului şi că acesta va afecta libertăţile cetăţeneşti.
Electronic Frontier Foundation, unul dintre cele mai vocale grupuri de apărare a drepturilor internauţilor, afirmă că prevederile ACTA, care includ monitorizarea comunicaţiilor persoanelor private de către entităţi comerciale, încalcă normele internaţionale privind drepturile omului.
Germania, Olanda, Estonia, Cipru şi Slovacia nu au semnat tratatul.
Acesta nu va putea intra în vigoare decât dacă este aprobat la nivelul întregii Uniuni Europene. Votul va avea loc în luna iunie, iar în cazul in care tratatul va fi respins, adeziunile celor 22 de state care au semnat ACTA vor fi lipsite de efect.
ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propune o serie de standarde internaţionale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală. Acordul a fost negociat la nivel global între mai multe ţări europene, SUA, Australia, Coreea de Sud şi Noua Zeelandă, printre altele. Tratatul nu se referă doar la pirateria online, cum e cazul SOPA, ci acoperă şi comerţul cu produse contrafăcute.
Într-un document de pe site-ul Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet, organizaţie contestatară a proiectului, se enumeră câteva dintre "ameninţările la adresa libertăţii de exprimare şi accesului la cultură":
1. Interesele deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală sunt puse mai presus de libertatea de exprimare, viata privată şi alte drepturi fundamentale.
2. ACTA va lăsa reglementarea libertăţii de exprimare în mâinile companiilor private, întrucat impune obligaţii referitoare la monitorizarea conţinutului online de către terţe părţi, cum ar fi intermediarii Internet, care nu sunt însă în măsură să reglementeze formele de exprimare în mediul online.
3. ACTA poate împiedica utilizarea patrimoniului cultural al societăţii, întrucât sporeşte sancţiunile şi riscurile de natură penală pentru utilizarea operelor ai căror proprietari sau deţinători de drepturi de autor sunt dificil sau imposibil de identificat sau localizat (aşa numitele opere orfane).
4. Prevederile din versiunea finală a Acordului, al căror înţeles nu va fi clarificat înainte de ratificarea ACTA, sunt vagi şi riscă să fie interpretate în moduri care ar putea permite incriminarea unui număr mare de cetăţeni, pentru delicte triviale".
•
Parlamentul European a subliniat deja, în cadrul unui studiu asupra Acordului, aspectele problematice ale acestuia, inclusiv cele de natură juridică, menţionând că este "dificil de stabilit care sunt avantajele semnificative pe care ACTA le oferă cetăţenilor UE în plus faţă de cadrul internaţional existent".
•
ACTA îi forţează pe furnizorii de Internet să desfăşoare activităţi de supraveghere la nivelul reţelelor proprii şi să pună la dispoziţia deţinătorilor drepturilor de proprietate intelectuală datele personale ale presupuşilor făptuitori. Practic, proprietarii drepturilor de copyright vor avea posibilitatea să obţină informaţii private despre utilizatorii de internet, fără să aibă nevoie de mandate ale judecătorilor.