Reporter: De când România a intrat în Uniunea Europeană, aţi devenit hotar între Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană. În aceste condiţii, care sunt perspectivele şi care sunt intenţiile Guvernului de la Chişinău?
Octavian Calmâc: În ceea ce priveşte politica de cooperare externă, Guvernul urmează realizarea obiectivului de asociere politică şi integrare economică cu Uniunea Europeană, precum şi aprofundarea relaţiilor bilaterale cu toţi partenerii internaţionali. În raport cu România, guvernarea şi-a propus pentru acest mandat să consolideze şi să dezvolte acest parteneriat strategic, prin dezvoltarea mai multor proiecte investiţionale de infrastructură în domeniul energiei, transport etc. Totodată, vom menţine şi avansa în relaţiile multidimensionale de bună vecinătate cu Ucraina, cu accent pe beneficii comune din procesul de integrare europeană şi accesul la fondurile de dezvoltare transfrontaliere. În relaţia cu Federaţia Rusă, Guvernul va susţine un dialog permanent în vederea normalizării relaţiilor bilaterale, inclusiv în domeniile comercial-economic, energetic şi migraţional, valorificând pe deplin potenţialul Tratatului de prietenie şi cooperare.
Reporter: Cum aţi caracteriza situaţia actuală a relaţiilor economice dintre Republica Moldova şi România?
Octavian Calmâc: La ora actuală, Republica Moldova şi România au o relaţie de cooperare foarte bună, o relaţie de parteneriat strategic, iar obiectivele de colaborare trasate confirmă această realitate.
Din 2014, România este principalul partener comercial al Republicii Moldova, valoarea schimburilor moldo-române ajungând în acel an la un nivel record de 1,24 miliarde de dolari, iar perspectivele pentru următorii ani sunt, de asemenea, optimiste.
Pe agenda de cooperare ne-am propus ca priorităţi realizarea proiectelor de interconexiuni în sectorul energetic, implementarea a şase proiecte majore de investiţii finanţate prin Programul România - Ucraina - Republica Moldova 2014 - 2020, acţiuni de promovare reciprocă de produse şi servicii ale agenţilor economici din industrie, în cadrul unor misiuni economice şi târguri specializate. De asemenea, colaborăm în vederea armonizării legislaţiei Republicii Moldova cu acquis-ul comunitar şi implementarea noilor concepte de politică industrială (clustere inovative/poli de competitivitate), networking etc. ne-am propus să dezvoltăm proiecte transfrontaliere şi transnaţionale.
Un alt obiectiv important la care colaborăm este dezvoltarea contactelor de afaceri între întreprinderile din ambele ţări, promovarea parteneriatelor şi schimburilor comerciale, a expoziţiilor şi târgurilor de mărfuri şi servicii.
Actualmente, pentru Moldova păstrarea unui ritm intens al dialogului cu România, pe toate platformele disponibile reprezintă o prioritate.
Reporter: Domnule ministru, presa din Bucureşti a urmărit evenimentele de pe scena politică şi economică de la Chişinău, în special în perioada tensionată în care se încerca investirea unui Guvern. Acum, că a fost investit, care este mesajul Guvernului de la Chişinău privind situaţia politică?
Octavian Calmâc: Odată cu alegerea Guvernului, s-a reuşit, într-o mare măsură, stabilizarea situaţiei politice, a fost oprită descreşterea economică şi, cel mai important, autorităţile au reluat procesul de implementare a Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb cu UE şi a reformelor, a fost restabilit dialogul cu partenerii de dezvoltare şi organismele financiare internaţionale. Astfel, doar în două luni ale anului curent de la instaurarea noului Guvern am reuşit să recuperăm peste 60% din restanţele anilor 2014-2015 la implementarea Acordului de Asociere şi Acordului de Liber schimb cu UE. Au fost aprobate pachete de legi importante pe domeniul energetic şi infrastructura calităţii.
În afară de aceasta, suntem în proces de recuperare a încrederii pe plan intern, dar şi extern. În viziunea noastră implementarea Acordului de Asociere cu UE este cel mai bun instrument în acest scop. De aceea, suntem determinaţi să realizăm toate angajamentele faţă de partenerii noştri externi şi să implementăm cu consecvenţă toate reformele asumate. Pentru ţara noastră procesul de integrare europeană înseamnă, în primul rând, un proces de reformă internă profundă.
Reporter: Se vorbeşte despre potenţialul enorm nevalorificat al relaţiilor moldo-române pe partea de business. Până la acest moment există rezultate concrete (acorduri de colaborare, intenţii de investiţii, de comerţ etc.)?
Octavian Calmâc: Până la aderarea la UE, România a fost principalul partener comercial al Republicii Moldova, volumul schimburilor crescând anual constant. Doar în anul 2007 exportul în România a crescut cu 35,8% faţă de 2006. De la 1 ianuarie 2007, însă, relaţia economică cu România s-a schimbat. Acordul de Comerţ Liber dintre Republica Moldova şi România a încetat, iar schimburile comerciale au continuat în baza regimului comercial existent cu Uniunea Europeană. Aceasta a condus nu doar la o diminuare a volumului schimburilor comerciale din cauza taxelor impuse la export, dar şi la reducerea categoriilor de produse exportate pe piaţa românească. În perioada următoare principalii parteneri comerciali ai ţării noastre au rămas Ucraina şi Federaţia Rusă.
Analizele efectuate au demonstrat că circa 52% din totalul importurilor efectuate în perioada post aderare a României erau supuse taxelor vamale la import. Acest fapt a influenţat considerabil fluxurile comerciale de bunuri din România şi competitivitatea acestora pe piaţa Republicii Moldova.
Sistemul GSP Plus (n.r. sistem generalizat de preferinţe al Uniunii Europene) şi ulterior ATP oferea posibilitatea exportării în regim preferenţial a circa 9.200 poziţii tarifare din 10.200 posibile. Astfel, 7.200 erau cuprinse de GSP Plus, la care Republica Moldova avea acces deplin, şi 2.000 poziţii tarifare erau scutite de taxe vamale conform tarifului vamal al UE.
În condiţiile când Republica Moldova beneficia de regimul preferenţial din partea UE şi reieşind din structura exporturilor Republicii Moldova existentă în perioada anilor 2006-2007, circa 75% din exporturile de mărfuri de origine moldovenească au beneficiat de acces liber pe piaţa României.
Ca o continuare a dezvoltării regimului comercial cu UE, Republica Moldova, începând cu 1 martie 2008 a beneficiat de preferinţe comerciale autonome din partea UE la circa 450 poziţii tarifare de interes major.
După semnarea în 2014 a Acordului de Asociere şi Acordului de liber schimb Republica Moldova - UE, relaţiile comerciale cu România au început a reveni la cifrele de cândva. Totuşi, pentru a ajunge pe piaţa românească, produsele moldoveneşti trebuie să corespundă cerinţelor de calitate, standardelor şi regulilor europene, comune pentru toate statele membre. Ne punem mari speranţe că în curând vom obţine deschiderea pieţei UE pentru produsele noastre din carne, ouă, lactate. Acest fapt va stimula exportul pe piaţa românească a unei game mai largi de produse.
Reporter: În ianuarie, când aţi fost investit în funcţie, aţi propus pentru primele 100 zile de guvernare un set de acţiuni şi iniţiative concrete. Care dintre acestea vizează relaţiile cu România? Ce paşi au fost făcuţi?
Octavian Calmâc: În ceea ce priveşte acţiunile din Agenda-100 care vizează relaţiile cu România, în primul rând ne-am propus accelerarea procesului de implementare a proiectelor de interconexiuni energetice. În egală măsură, ne îndreptăm eforturile spre eficientizarea dialogului bilateral. În acest context, aş menţiona vizita la Bucureşti, de la începutul lunii martie, a Premierului Pavel Filip, şedinţa comună a Guvernelor României şi Republicii Moldova, vizita a preşedintelui Nicolae Timofti. Nu în ultimul rând evidenţiez suportul autorităţilor de la Bucureşti în dialogul cu Bruxelles. De asemenea, instituţiile de ramură implementează o agendă de evenimente de afaceri la nivelul asociaţiilor business, camerelor de comerţ şi industrie, dar şi pe alte platforme de cooperare.
Reporter: La Forumul de afaceri moldo-român, desfăşurat în cadrul Expoziţiei naţionale "Fabricat în Moldova" 2016 aţi afirmat: "În afară de faptul că România este cel mai mare partener comercial al ţării noastre, ne dorim să devină şi cel mai mare investitor". Care sunt zonele de investiţie spre care trebuie să atragă atenţia românii? Ce acţiuni planificaţi în acest sens pentru perioada următoare?
Octavian Calmâc: Guvernul şi Ministerul Economiei elaborează şi promovează iniţiative legislative cu efect orizontal de atragere a investiţiilor şi dezvoltare a economiei bazate pe investiţii. În luna februarie a anului curent, Guvernul a aprobat o nouă Strategie pentru atragerea investiţiilor pentru promovarea exporturilor 2016-2020, care a fost elaborată cu suportul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Conform Strategiei, domeniile cu potenţial investiţional din RM sunt industria de automotive, construcţii, industria textilă, tehnologii informaţionale, electronică, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, sectorul agro-alimentar.
Totodată, Guvernul întreprinde o serie de măsuri pentru ameliorarea climatului investiţional. Acestea urmăresc reducerea presiunii administrative, simplificarea procedurilor în cadrul reformei regulatorii, îmbunătăţirea administrării fiscale şi vamale pe de o parte şi acordarea facilităţilor pentru investitori pe platforma ZEL-urilor (n.r. zone economice libere) şi parcurilor industriale, pe de altă parte.
Printre stimulentele şi facilităţile acordate investitorilor sunt condiţiile favorabile pentru lansarea afacerii, fără cerinţe minime de capital la deschiderea afacerii, rambursarea TVA pentru cheltuielile de capital cu privire la investiţii pe termen lung, scutirea de TVA şi taxe vamale pentru activele care urmează să fie incluse în capitalul social al companiei, vacanţă la plata TVA şi a taxelor vamale la importul materiei prime pentru 180 de zile. De asemenea, aş vrea să menţionez aplicarea unui impozit pe venit de 12%, implementarea acordurilor pentru evitarea dublei impuneri cu 45 ţări, deducerea cheltuielilor pentru alimentare, transport şi instruirea angajaţilor.
Reporter: Care sunt atuurile Moldovei, pentru investitorii din România?
Octavian Calmâc: Chiar dacă este o ţară mică, fiind situată la hotarul UE cu CSI, între două uniuni vamale cu acces deplin pe ambele, Republica Moldova devine o punte de legătură comercială şi logistică dintre aceste regiuni. Aceasta, cel mai probabil, este vocaţia economică naturală a ţării. Un atu este faptul că, la nivel regional, Moldova are cel mai mic impozit pe profit, de 0% -12% şi TVA - de 0%, 8% sau 20%, precum şi contribuţii sociale minime comparabile cu cele aplicate de ţările din regiune. În afară de aceasta, Moldova oferă o multitudine de oportunităţi comerciale în baza Acordului de Comerţ Liber cu UE, CSI, Turcia, dar şi având statutul de membru al OMC şi CEFTA.
Şi nu în ultimul rând, faptul că vorbim aceeaşi limbă, împărţim acelaşi tezaur cultural şi istoric facilitează atât relaţiile interumane, dar şi cooperarea în afaceri.
Reporter: În 2010, exporturile către România reprezentau 15,99% din totalul exporturilor moldoveneşti. În acelaşi timp, importurile din România au fost de 10,03% din valoarea totală a importurilor Republicii Moldova. Ne puteţi oferi câteva informaţii (statistice) despre situaţia schimburilor comerciale ale Republicii Moldova cu România din anul 2015 până la acest moment? Dar cu Rusia?
Octavian Calmâc: În anul 2015 volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu România a înregistrat valoarea de 501,28 milioane dolari, din care exportul a avut o pondere de 22,36% în volumul total de export, constituind 446,4 milioane dolari.
În acelaşi an, volumul exporturilor dintre Federaţia Rusă şi Republica Moldova a scăzut cu 43,2% şi a constituit 240,7 milioane USD, iar importurile au scăzut cu 25,3%, fiind de 535,7 milioane USD.
Reporter: Conform declaraţiilor oficiale, în cadrul unei întrevederi la Moscova cu oficialii ruşi, din februarie, aţi abordat un şir de subiecte privind cooperarea bilaterală în sfera energetică şi aţi stabilit un set de acţiuni necesare. Care este situaţia actuală în domeniul aprovizionării Republicii Moldova cu gaze naturale şi energie electrică? Cum intenţionaţi să diminuaţi dependenţa de un singur furnizor?
Octavian Calmâc: Actualmente, Republica Moldova se aprovizionează cu energia electrică generată de Centrala Electrică de la Cuciurgan, care asigură circa 75% din consumul naţional şi din generarea internă produsă de Termoelectrica, CET-Nord şi Costeşti-Stânca. În ceea ce priveşte asigurarea cu gaze naturale, începând cu anul 2015, datorită implementării proiectului de interconexiune a sistemelor de gaze naturale cu România, Moldova nu mai procură gaze dintr-o singură sursă. Chiar dacă acum volumul de gaz importat nu depăşeşte 1%, în doi ani gazoductul Iaşi-Ungheni va fi construit până la Chişinău şi volumul de gaz importat va fi mult mai mare.
O alternativă de viitor pentru Moldova sunt proiectele de eficienţă energetică şi sursele de energie regenerabile. În acest sens, lucrăm la armonizarea legislaţiei la aquis-ul comunitar, elaborarea legislaţiei secundare în acest domeniu pentru dezvoltarea pieţei de regenerabile.
Reporter: Ce mesaj le oferiţi oamenilor de afaceri români care nu au deplină încredere cu privire la integritatea în afaceri şi în capacitatea instituţiilor publice ale Republicii Moldova de a le proteja interesele?
Octavian Calmâc: Cel mai bun garant în ceea ce priveşte încrederea investitorilor în capacităţile instituţiilor publice de a le proteja interesele sunt prevederile Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE, determinarea autorităţilor în implementarea angajamentelor şi conformarea la standardele europene în toate domeniile. Pentru ţara noastră procesul de integrare europeană înseamnă, în primul rând, un proces de reformă internă profundă. Pe termen scurt ne-am propus să reducem semnificativ numărul actelor permisive eliberate de autorităţile naţionale şi locale, care la acest moment sunt peste 400 la număr. De asemenea, am introdus un moratoriu pe controale, iar pentru start-up-uri ne-am planificat să le oferim o vacanţă pe inspecţii de trei ani. Elementul important în efortul autorităţilor de implementare a reformelor este consensul la nivelul instituţiilor centrale. Totuşi, în viziunea noastră, principalul instrument de realizare a reformelor este implementarea Acordului de Asociere cu UE şi a Acordului de Liber Schimb.
Nu în ultimul rând, aş menţiona condiţiile pe care le oferă ţara noastră investitorilor străini. Printre acestea sunt facilităţile fiscale şi vamale din cadrul ZEL-urilor şi parcurilor industriale, prevederile Acordului de facilitare a comerţului semnat cu OMC, care presupun aplicarea principiului "unei ferestre" la export, scutirea de taxe vamale a companiilor orientate spre export. Paralel, se lucrează asupra dezvoltării infrastructurii de afaceri, programelor de suport a antreprenorilor.
De asemenea, racordarea legislaţiei naţionale la cea europeană, la care muncim foarte mult, urmează să asigure un mediu favorabil şi sigur pentru investitori.
Reporter: Vă mulţumesc pentru interviu!
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2016, 10:39)
La modul sistematic Romania a facut prea putin pentru fratii de peste Prut!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.04.2016, 14:57)
succes