Reporter: Care sunt principalele riscuri şi oportunităţi, pentru investitori?
Chris Wright: Există două riscuri pentru investitori, în acest moment. Primul este economia zonei Euro, care a asistat la o serie de date dezamăgitoare în ultimele luni şi a determinat mulţi investitori, inclusiv pe noi, să îşi reducă aşteptările de creştere. Celălalt risc este geopolitica, cu tensiunile dintre Vest şi Rusia care nu se calmează şi problemele din Orientul Mijlociu, care reprezintă o ameninţare constantă pentru piaţa petrolului.
Reporter: Ce măsuri credeţi că ar trebui să ia Banca Centrală Europeană, ca să încurajeze economia?
Chris Wright: Situaţia în zona Euro este dificilă şi nu este evident că un program de relaxare cantitativă, chiar şi extins, în care BCE ar cumpăra datoriile suverane ale membrilor săi, ar încuraja economia locală. Pare că singura metodă directă pe care o pot utiliza ca să stimuleze economia este să continue să deprecieze euro, în încercarea să majoreze competitivitatea şi să crească exporturile către zone care sunt încă în creştere, precum SUA.
Reporter: Care sunt previziunile dumneavoastră pentru cele mai mari economii ale lumii?
Chris Wright: Pentru zona Euro, nu prevăd o recesiune anul viitor, dar aşteptările de creştere s-au redus în mod clar şi estimăm o creştere de numai 1,2%, în 2015.
În SUA, creşterea ar trebuie să fie mai puternică (ne aşteptăm la 2,9%).
Reporter: Care sunt efectele conflictului în Ucraina asupra pieţelor?
Chris Wright: Conflictul din Ucraina loveşte pieţele, în două moduri. În primul rând, afectează sentimentul riscului de pe piaţă, ceea ce conduce la o volatilitate mai mare şi o primă de risc mai mare. În al doilea rând, afectează sentimentul de afaceri în zona Euro, pe măsură ce persistă sancţiunile.
Acesta afectează în principal companiile cu expunere pe Rusia, care, la limită vor fi înclinate să îşi amâne investiţiile din cauza unor sancţiuni în revers din partea Rusiei.
Reporter: Care este viitorul sistemului bancar din Europa? Cum vor afecta testele de stres pieţele?
Chris Wright: Numai 25 din 130 de bănci au picat testele de stres cu deficit raportat de 25 de miliarde de euro. Totuşi, cum aceste cifre sunt de la finalul anului 2013, veniturile din acest an plus majorările de capital făcute de multe bănci au însemnat un deficit de numai 10 miliarde. Aşadar, per total, rezultatele au fost pozitive, chiar dacă testele ar fi putut fi mai dure, ceea ce ar fi crescut credibilitatea evaluării.
Reporter: Vă aşteptaţi ca procedura de "bail-in" să se mai aplice în Europa (după Cipru)? Care ar fi consecinţele?
Chris Wright: Când obligaţiunile de stat plătesc un randament înalt, acest lucru se întâmplă cu un motiv. Unul dintre riscuri, aşa cum ne-a fost bine reamintit în Europa, în ultimii ani, este acela al unui "bail-in".
Reporter: Cum aţi construi un portofoliu ideal, în acest moment?
Chris Wright: Diversificarea este întotdeauna baza unui portofoliu puternic. Specific, în ultimele şase luni, aş vrea să am expunere mai mare pe active americane, în special acţiuni şi titluri de credit cu randamente mari. Economia şi veniturile companiilor sunt aşteptate să rămână puternice şi vor susţine aceste active. Mă aştept, de asemenea, ca dolarul să-şi continue aprecierea faţă de euro, ceea ce va "umfla" randamentele. De asemenea, aş avea alocări mai reduse pe aur, cash şi obligaţiuni guvernamentale foarte bine cotate.
• UBS: Un vot pentru consolidarea rezervelor de aur ar putea face mai mult rău Elveţiei
Acceptarea propunerii consolidării rezervelor de aur deţinute de Banca Centrală, care este subiectul unui referendum pe 30 noiembrie, ar face mai mult rău decât bine Elveţiei, potrivit directorului de investiţii al băncii UBS.
Referendumul este iniţiat de Partidul Popular Elveţian (SVP/PPS), care urmăreşte să oblige Banca Naţională a Elveţiei (SNB) să deţină, în cinci ani, cel puţin 20% din active sub formă de aur (în prezent, SNB are 8% rezerve în aur), metalul galben fiind considerat de partidul de dreapta singurul activ cu valoare reală din bilanţul instituţiei.
Potrivit UBS, flexibilitatea Băncii Central Elveţiene pe piaţa valutară ar fi limitată sever, în cazul unui vot pozitiv în acest referendum. Reprezentanţii UBS consideră că propunerea este puţin probabil să treacă.
"O aprobare a propunerii ar face mai dificilă apărarea plafonului euro-franc elveţian de 1,20 de către Banca Naţională. Acest lucru ar conduce la o slăbire externă şi destabilizare internă", avertizează specialiştii Thomas Flury, Bernd Aumann şi Dominik Studer.
Pentru a creşte rezervele de aur de la 8%, la 20%, Banca Naţională ar trebui să facă achiziţii de 65 miliarde de franci elveţieni, potrivit calculelor UBS.
Banca Elveţiei a stabilit, în septembrie 2011, plafonul minim pentru cursul francului la 1,20 unităţi/ euro, ca să protejeze exportatorii, să prevină deflaţia şi recesiunea. În august 2011, francul urcase la 1,008 unităţi/euro, de la un minim de 1,6828 unităţi/euro în 2007.