Investitorii asiatici sunt interesaţi de titlurile de stat româneşti

Reporter: Cum ne-a influenţat votul britanicilor pentru Brexit? Cum s-a schimbat percepţia investitorilor?

Ştefan Nanu: Până acum, ne-a influenţat pozitiv şi e posibil să fie aşa pe o perioadă lungă. Brexitul face băncile centrale să fie foarte prudente şi să dea mesaje liniştitoare. Creează premisele unui nivel de rate ale dobânzilor pe termen lung scăzute. Declaratiile oficialilor FED au fost în această direcţie. UK cel mai probabil va avea o politică acomodativă.

Banca Centrală Europeană va continua ceea ce a început. În contextul acesta, ratele "benchmark" (n.r. de referinţă) sunt foarte jos. Există un surplus de lichiditate imens şi în acest context, mediile investiţionale caută alternative de diversificare care să asigure totuşi randamente rezonabile la profil de risc cât mai scăzut. România încă oferă nişte randamente bune, iar fundamentele economiei sunt bune şi riscul de credit scăzut. De aceea, am avut, de la momentul Brexit, acest context favorabil, randamentele pe termen lung scăzând cu până la 40 de puncte de bază, în două săptămâni.

Deocamdată acesta este trendul şi el poate să continue.

Sunt investitori care acum câţiva ani aveau uşa închisă pentru România, erau foarte conservatori în privinţa ratingului. Am fost, recent, în Sinagpore, Hong Kong, China şi Japonia. În 2014, am mai făcut un road show în Asia şi, atunci, investitorii (în special cei japonezi) ne-au spus că atât timp cât nu avem rating A-, nu vor investi în titlurile noastre. Erau foarte conservatori.

Acum, randamentul obligaţiunilor japoneze este de -0,4% pe zece ani.

În contextul acesta, când ai sute de miliarde de investit, te gandeşti la diversificare şi la asigurarea unui randament decent pentru că altfel nemultumeşti acţionarii. Sunt foarte bune aceste non-deal roadshow-uri, de multe ori ai în faţă investitori care preferă interacţiunea directă, stabilirea unor contacte după ce au avut loc întâlniri.

Sunt fluxuri de bani foarte mari care vin pe pieţele emergente. În contextul în care băncile centrale anunţă politici acomodative, sunt avantajate ţările cu risc de credit ok şi care au potenţial.

Reporter: Cât este necesarul de finanţare al ţării?

Ştefan Nanu: 71 miliarde de lei, anul acesta. 21 de miliarde de lei este deficitul bugetar, iar restul este datorie care vine la scadenţă şi pe care o rostogolim. Strategia noastră este să rostogolim pe termene cât mai lungi, să diminuăm necesarul pe anii următori. În criză, problema a fost că am avut foarte mult de rostogolit. Pe măsură ce ne-am dezvoltat, accesul la maturităţi mai lungi, am început să ne extindem durata portofoliului. Pe măsură ce facem asta, avem mai puţin de finanţat pe an, şi este mai uşor de acomodat de piaţă. Dacă oferta este mai mică, atunci şi presiunea pe curba randamentelor scade.

Noi suntem puţin vulnerabili atunci când emitem pe termen lung, pe piaţa internă pentru că, în România, nu avem un segment de investitori instituţionali care să cumpere în mod constant datorie pe termen lung. Până şi fondurile de pensii, la noi, ne cumpără mai degrabă datoria pe termen mediu. Relativ recent, Autoritatea de Supraveghere Financiară le-a cerut să facă marcare la piaţă, iar volatilitatea ce poate apărea ca urmare a marcării la piaţă îi face să aibă un apetit scăzut la maturităţile lungi, deşi pasivele lor sunt pe termene foarte lungi. Este vorba şi despre cultura noastră financiară ca viitori pensionari. Dacă un fond de pensii ar afişa, în momentul acesta, un randament negativ, omul înţelege greu că ceea ce contează este randamentul pe termen lung. Este o chestie de educaţie financiară.