Investitorii dau târcoale "Carpatica"

Fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv la Goldman Sachs, concurează cu AnaCap şi Axxess Capital pentru a intra în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica, al cărei management optează pentru o fuziune cu altă instituţie bancară, potrivit unor surse, citate de Mediafax.

În piaţa de capital, s-a zvonit şi că SIF-urile ar fi interesate de implicarea în bancă, însă Gabriel Filimon, directorul general al SAI Muntenia Invest, administratorul SIF Muntenia a negat informaţia.

AnaCap nu este la prima încercare de preluare a Băncii Comerciale Carpatica, în urmă cu câţiva ani fiind chiar în dicuţii avansate cu acţionarul majoritar al băncii, Ilie Carabulea, care nu ar fi fost însă de acord cu suma avansată de britanici.

Înfiinţată la Londra în 2005, AnaCap (Analytical Capital) are în gestionare fonduri de peste 2,1 miliarde de euro, atât pentru investiţii de capital, cât şi pentru preluarea de portofolii de credit. Fondurile administrate de AnaCap au atras investitori globali precum Goldman Sachs, Honeywell şi Allianz.

În ciuda faptului că este compania cu cele mai mici active sub administrare, Axxess Capital se poziţionează bine în cursa pentru Banca Comercială Carpatica, întrucât este singura care deţine o bancă în România, prin fondul de investiţii Emering Europe Accession Fund (EEAF), care a cumpărat MKB Romexterra, redenumită Nextebank.

Surse bancare au mai declarat agenţiei că în camera de date ar fi cerut acces şi investitori din Israel, iar o bancă din România ar fi interesată să înceapă discuţiile cu managementul şi acţionarii Băncii Carpatica.

Preşedintele executiv al Băncii Carpatica, Johan Gabriels, declara în urmă cu aproape patru luni, că managementul şi-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susţină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având şi susţinerea acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare iniţiale.

Gabriels afirma atunci că acţiunile băncii nu şi-au atins potenţialul.

Banca Comercială Carpatica şi-a redus pierderea în al doilea trimestru de peste două ori, la 350.000 lei, rezultatul fiind influenţat negativ de ajustările privind impozitul amânat, în timp ce activele au scăzut cu 19% la jumătatea anului faţă de decembrie 2013, la 3,3 miliarde lei.

În primul trimestru, banca a avut o pierdere de 905.000 lei. Pentru primele şase luni ale anului trecut, instituţia de credit a raportat un profit net de 16,1 milioane lei. Profitul înainte de impozitare s-a situat în prima jumătate a acestui an la 1,8 milioane lei, în scădere cu 83% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Reprezentanţii băncii se aşteaptă totuşi la profit pentru acest an, însă la un nivel mai redus decât cel de anul trecut, de 38 milioane lei.

Acţionarii băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de a analiza oportunitatea unei fuziuni a instuţiei de credit.

BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.

Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii.

Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţinea anterior unor tranzacţii 11,2179% din titluri.

Investitorul care va fi selectat ar putea achiziţiona pachetul deţinut de Carabulea.

Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

Acţionarii al căror exerciţiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul să ţină adunare generală, putând lua orice hotărâre de competenţa acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deţinut de acţionarii în cauză.

Banca Comercială Carpatica (BCC) este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar ultimul preţ de tranzacţionare a fost de 0,0765 lei/acţiune, cu 0,53% peste cotaţiile de la finalul şedinţei precedente. La această cotaţie, capitalizarea bursieră se apropie de 240 milioane de lei (aproape 55 milioane de euro), cu 30% mai jos decât capitalul social al băncii.

De la momentul apariţiei informaţiei în urmă cu aproape o lună potrivit căreia patru investitori au intrat în camera de date de la BCC, acţiunile băncii au avansat cu peste 20%, atingând maximul ultimelor 52 de săptămâni.

Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,1 lei, iar maximul ultimelor 52 de săptămâni a fost de 0,0789 lei/acţiune, atins la sfârşitul săptămâni trecute.