Io pot să dau bani oricui..

Laurentiu Ciurel
Ziarul BURSA #Miscellanea / 11 noiembrie 2016

Laurentiu Ciurel

Laurentiu Ciurel

Se spune că în toată lumea statul este cel mai prost administrator. România sau Australia, SUA sau Ungaria, companiile administrate de stat sunt mai puţin performante decât cele private, e un lucru ştiut. Şi asta datorită managerilor, a căror calitate e mult sub cea a celor din privat, a scris Laurenţiu Ciurel, fostul manager al CE Oltenia pe blogul său.

Oare?

În multe ţări importante producătorii de energie sunt în proprietatea Statului. Asta pentru că producţia de energie este o ramură strategică, o parte a siguranţei naţionale a oricărui Stat. În marea lor majoritate, companiile de stat , mai pe faţă sau mai pe ascuns, sunt ajutate de legislaţiile naţionale, pentru că au şi un rol social important. Nu neapărat profitul este extrem de important, ci faptul că asigura mii de slujbe, că plătesc impozite şi taxe la Buget. E o filozofie simplă, transferând practic bani dintr-un buzunar în altul.

România e un caz aparte, singurul stat care pare că luptă din greu împotriva firmelor la care e acţionar majoritar. Ştiu asta din experienţa mea de director, dar şi din discuţiile cu alţi directori la stat şi la privat.

De exemplu, Complexul Energetic Oltenia. Din păcate, pentru marea majoritate a populaţiei (inclusiv presă), "de Stat" este echivalent cu "bugetar". CE Oltenia este o firma privată. O firmă privată a statului român, care nu ia un sfanţ de la Bugetul Consolidat. În schimb plăteşte acolo sume colosale. Când aveam 19.000 de salariaţi plăteam cam 12 milioane de euro pe luna taxe. Adică în trei ani, aproape jumătate de miliard de euro. Adică taxele plătite de CEO au asigurat sute, mii de locuri de muncă pentru sectorul bugetar: profesori, doctori, armată, magistraţi si procurori. Am făcut acest lucru practic luptând de multe ori împotriva Statului Roman, care a beneficiat de acea jumătate de miliard.

Am avut nevoie de două acte legislative: modificările la Legea energiei şi Legea exproprierilor de utilitate publică. Erau şi altele, dar astea erau importante. Având şi Prim-ministru de partea noastră, câteodată chiar şi unii miniştri, n-am reuşit. Daca ne-ar fi chemat CEZ, RWE, EDF, Vattenfall, am fi obţinut aceste legi în maxim şase luni. Şi explic de ce.

O astfel de lege trece pe la următoarele ministere pentru aprobare: Energie, Economie, Dezvoltare, Mediu, Finanţe , Justiţie, Transporturi. O armată de directori şi secretari de stat îşi pun semnătura, iar daca vreunul o "îmbunătăţeşte", trebuie s-o iei de la început cu aprobările, e retrimisă la semnat. Uneori i se pierde urma. Alteori, ca să mutăm proiectul de lege de la camera 21 la camera 24, trebuia sa mă duc chiar eu, sau măcar un director din CEO. Era foarte simplu pentru un ONG să blocheze sine-die promovarea, daca era aşa, mai "prietenos", cu vreunul din funcţionari.

Sigur, mai era varianta unei iniţiative parlamentare. I-am rugat pe aleşii de Gorj, în februarie 2013, pentru prima dată, să ajute CEO. Cum la acea vreme adevăratul lor şef era unu' Condescu, n-au făcut nimic, pentru că nu le ieşea nimic. Au început să se zbată în 2016, că veneau alegerile şi le trebuia capital electoral.

Eee, altceva era dacă eram firma nemţească, par exemplu (sau franţuzească, sau americană, sau olandeză, sau..). În primul rând aveam Ambasador. Acesta mintenaş anunţa o vizită pe la sediul Ministerelor respective. Îmbrăcaţi de duminică, cu pantofii şi freza lucind decent, Miniştrii l-ar fi aşteptat pe Măria-sa chiar la scara ministerului, mergând un pic mai în urma Măriei-sale, cu spatele puţin încovoiat, dar nu mult, să se vadă totuşi dacul din ei. La cafeluţă, printre multele chestiuni de geopolitică şi macropolitică, AMBASADORUL (Măria-sa, va să zică), pomenea aşa în treacăt, cât de benefică ar fi, şi în totală concordanţă cu directivele UE, în spiritul transparenţei şi a bunei colaborări între state, modificarea Legii energiei, de exemplu...După plecarea Ambasadorului, Ministerul lua foc. S-ar fi dat termene strânse, s-ar fi ieşit cu comunicate cum că trebuie să ne adaptăm noilor vremuri, să fim flexibili şi moderni. 3-4 ONG-uri reacţionau imediat cerând cu tărie Guvernului, bla-bla, aşa şi pe dincolo... Ministerul se constituia în iniţiator şi mergea fuga la Comisii, în Parlament. Directorul de la CEO, să zicem Hans sau John, cerea o audienţă, funcţionari din minister plecând apoi să vadă la faţa locului cum funcţionează treaba în Europa, sigur, cu soţiile (plata sejurului consoartei fiind bineînţeles achitată din bugetul familiei). În astfel de excursii se pleacă doar cu un mic bagaj de mână, iar la întors, fiecare cară două valize imense. Despre unii miniştri aflăm peste 7 ani când se face denunţul.

Vă aduceţi aminte cum se zbătea Băsescu ca ALRO Slatina să primească energie ieftina? Ţineţi minte să se fi întâmplat vreodată o astfel de intervenţie pentru o firmă de stat?

Nu numai asta e diferenţa. Nimeni nu poate introduce în conducerea unei societăţi private de importanţă CEO, la nivel de top management, nişte nulităţi. Acesta este de fapt avantajul esenţial. Într-o companie privată ministrul de resort nu poate aduce în Consiliu de Supraveghere, într-o singură zi, trei tembeli fără servici, fără experienţă, analfabeţi economic, care au singurul atu că sunt prietenii ministrului. La CEO s-a întâmplat. Urmarea? Blocaj complet al activităţii. Am ajuns la un moment dat în situaţia de a nu putea semna contractul de transport cărbune cu CFR Marfă pentru că tembelii îmi cereau sa mă duc la DNA si să cer o adeverinţă, ceva, că mi se dă voie să semnez contractul. A trebuit să-l aduc pe ministru în sala de şedinţe, să le ridice mâna, literalmente, pentru că altfel opream trei centrale în câteva zile. Am avut preşedinte al CS un tip de meserie vânzător de detergenţi (avea si un mic atelier de uşi si ferestre) sau un absolvent de istorie aproape fără CV. În trei ani am avut 23 de membri in CS. Unul singur era specialist în energie, om care ştia ce vorbeşte, fost director la Transelectrica. Au mai fost, hai sa zicem încă maxim doi finanţişti şi 1-2 avocaţi relativ de nota 6-7. Din 23. În rest, fiecare ştăbuleţ de prin minister a încercat să-şi pună câte o lipitoare să sugă la ţâţa CEO. Neinstruiţi, uneori de-a dreptul iresponsabili, au fost frâne continuu, evitând să-şi asume orice răspundere, pentru că nu înţelegeau mai nimic. La privat nimeni nu s-ar autosabota în halul acesta.

Şi atunci, se compară condiţiile în care e obligat sa muncească un director la stat, ale cărui decizii sunt alterate continuu de prostia agresiva a unor incompetenţi din consilii, cu munca unui director la privat, unde acţionarul majoritar îi controlează strict pe executivi, dar nu se opune în nici un fel derulării activităţii? (ca doar e sănătos la cap!)

Directorilor li se pun în cârcă toate nerealizările. Ei sunt corupţi, neprofesionişti, numiţi politic, etc. Nu vede nimeni că într-un sistem de administrare dualist (care mie-mi pare o prostie), CS-ul are un rol determinant?

Am fost selectat pe OUG 109, cu o firma germană care a câştigat licitaţia in 2011, pe vremea lui Băsescu şi Boc. Împreuna cu mine au mai fost selectaţi în acelaşi timp directorii de la Tarom şi CFR. Un belgian şi un grec parcă, iar eu fiind, vezi Doamne, australian, să fie mulţumite ONG-urile lui Soroş că nu e nici un pericol de naţionalism. Toţi trei am fost revocaţi de acţionar, adică de stat, alimentând ideea ca managerii de stat sunt slabi. Chiar aşa? Povestea este identică, toate trei companiile au fost sabotate indirect chiar de către acţionarul majoritar. Pur şi simplu activitatea a fost sufocată de reprezentanţii statului, numiţi de ministere şi nu selectaţi, precum directorii. Amante, neamuri, prieteni de haiducii, fără legătura cu activitatea companiei. Nu semnăm că ne ia DNA-ul! Asta auzeam în fiecare şedinţă, iar votul era contra sau abţinere, daca nu era vorba de vreun contract acolo unde ei aveau interes.

Din păcate a fost inevitabil şi pasul următor. După ce au umplut CS-ul de tembeli, li s-a părut că 5.000 de lei pe lună e puţin. Au dorit posturi mai grase la bani, de directori. Ne-am pomenit cu alţi 5-6 tembeli, paraşutaţi de la Bucureşti, să ia şi ei un ban. Au fost cazuri, de exemplu la Ciubotarică şi Dragomir, când salariul lor la CEO într-o lună era mai mare ca tot venitul lor din anul anterior. Amante, prieteni de beţii, au venit să facă bani la Gorj, aducându-se unul pe altul. Din cauza lor, în iulie, s-a ajuns practic la faliment. Doar norocul cu acel dosar penal al lui Ciubo, cu banii lui Medinţu, a dat o şansă companiei care a trecut razant pe lângă neplată salarii, bugete, bănci.

Zilele trecute, dosarul de trimitere în judecată a lui Ciubotărică, director general, şi a madamei Jianu, şefa juriştilor, a devenit public. Citind ce scrie acolo, în special interceptările ambientale din biroul directorului, îţi faci cruce! Nu mai pui problema că sunt complet lipsiţi de cunoştinţe juridice sau de management, ci dacă sunt întregi la cap.

Acesta este riscului aducerii unor necunoscuţi fără istoric. Un necunoscut înseamnă un risc enorm. Rişti că în timpul unei conferinţe de presă să-l vezi ca sare şi se leagănă pe candelabre, strigând "cucurigu", pentru că nimeni nu i-a cerut vreun certificat. Dacă ar fi avut 15 ani vechime nu era cazul.

Pe scurt .... După revocarea mea, Medinţu, membru al directoratului, a votat de câteva ori împotrivă. Ca să scape de el, Ciubotărică i-a propus bani. I-a spus că are aprobare CS şi s-au înţeles pe 1,2 miliarde. Madam Jianu a tras o opinie juridică că e ok şi gata. Problema e că Ciubo n-avea nici o aprobare. Singurul for care i-ar fi putut da banii lui Medintu era CS-ul, pentru că Medintu nu avea contract de muncă, ci contract comercial, de mandat. S-ar fi putut semna un adiţional cu CS-ul, identifica apoi sursa de bani în buget, supune aprobării CS, de abia după aceea putându-se face plata. Nu poţi da banii companiei cum vrei, nici dacă eşti proprietar. Între Medinţu şi directorat nu există nici o înţelegere, ci doar între Medintu şi CS.

După ce poliţia i-a luat la întrebări, cuplul Jianu-Ciubotarică au făcut un plan. Inventarea unui contract de muncă pentru Medinţu (unul fals, cel real expirase in 2013), altul decât cel de mandat, pe baza căruia să declare toată lumea că s-au făcut plăţile, cerându-le tuturor să se pună de acord şi să spună ca banii s-au dat în virtutea acelui contract de muncă (de fapt inexistent).

Actul în sine este o nebunie. Vedem însă, din înregistrările ambientale din biroul său, cum cuplul Ciubotarică-Jianu încearcă din răsputeri să-l convingă pe preşedintele CS să mintă în declaraţie. Sau măcar să spună că nu-şi aduce aminte. Sau sa tacă, să refuze să scrie.

Vedeţi înregistrarea ambientală (în bold sunt comentariile mele):

""Ciubotarica : Ooo... bună ziua!

Preşedinte CS: ..să traiesti.. Laurenţiu! Ce faci?

(Discuţii care nu interesează cauza)

......................................................................................

Vreau să discutăm şi..cealaltă chestie uite e a treia oară când ajung aicea..chemat la poliţie să aaa...sa discutăm de ce s-a întâmplat în decembrie...

Ciubo: E treaba lu Caragea.

presedinte CS : Cine e Caragea?

Ciubo: Fostul şef al poliţiei...actualul ... sau viitorul cuscru al lui Ciurel. Astea-s şicane ce fac ei.

Presdinte CS : Viitorul cuscru al lui...

Ciubo : Luna asta sau viitoare se însoară copiii lor.... ...uite ce-au găsit acum că i-am dat bani lu Medinţu şi că nu aveam dreptu da am demonstrat şi toţi care am fost acolo şi cu toate documentele că trebuia să-i dăm banii..

presedinte CS: Bai, vis-à-vis de Medintu, io mi-aduc aminte foarte bine ca tu ai vorbit cu mine la telefon

Ciubo: Si io asta am si spus.. bă e treaba voastră acolo, cu..cu ..cu..exact ce mi-ai spus, nu e treaba Directoratului.....nu e treaba CS-ului exact asta am zis.

preşedinte CS: Io.. mi-aduc aminte altceva.. mă rog.. io mi-aduc aminte altceva...am spus aşa.. că tu ai vorbit cu mine şi io ţi-am spus că nu-ţi dau acordul pentru partea materială pentru că nu mi se pare firesc..

ciubo: Aşa ai zis la poliţie? (omul e disperat in acest moment, nesesizând cursa)

preşedinte CS: Păi dacă asta e memoria mea...

.....................................................

De câte ori te-au chemat?

ciubo: O dată, da mă mai cheamă......şi aicea..că ce.. că nu aveam dreptu sa dau banii lu Medintu.. zic .. bă domne puteam , trebuia să dau banii lu Medinţu..IO PUTEAM SĂ DAU BANI ORICUI... directoratu face propriu...e ca şi cum îmi spui io să nu mai plătesc mie salariu să nu-mi aprob plăţile. (Asta mi se pare senzaţional, omul e convins că poate face orice cu banii societăţii, chiar sa-i mute la el in cont)

presedinte CS: în cazul lor, al lui Medintu, Ciurel, pentru lipsa de performanţă nu le-aş fi dat un leu... un şut în cur da!

ciubo: El şi-a luat banii în calitate... da el avea şi contract de muncă... nu vorbim de contractul de mandat, că nu pe baza contractului de mandat i-am dat banii..în contractul de mandat scria la articolul.... se respecta prevederile contractului de muncă ...io trebuia să-i închid şi contractul de muncă! (Repet, nu există contract de munca, aveau de gând să fabrice unul, printr-un angajat dispus să se sacrifice, să ia o sancţiune apoi, iar când uită lumea, să fie promovat şef de serviciu. Ditamai Directorii nu ştiau însă că toate contractele de muncă se înregistrează la REVISAL! Au aflat cu stupoare la câteva zile după această discuţie, când tot planul s-a prăbuşit. Asta i-a salvat de lucruri mult mai grave)

preşedinte:..Atunci trebuia prezentată integral hotărârea de Directorat in CS!

ciubo: Păi asta pe contractul de munca şi-a luat banii... nu de mandat!

preşedinte CS : Io acum aud pentru prima dată de chestia asta............ Bai Laurenţiu, chestiile astea trebuiau prezentate la momentul ăla, şi către tot Consiliul, către tot Consiliul!

Ciubo: Ştii cum a fost atuncea în decembrie când am plecat.. cu toata echipa lui Ciurel nu ştiam de care să scap... ...

preşedinte CS: La nivelul asta, băi la nivelul asta tot trebuia făcut...

Apare în birou Jianu Dorina:

Jianu : Bună ziua!..... ...

ciubo:... încetând contractul de mandat.. da?... el îşi reia contractul de muncă. Ori noi am încetat două contracte. Am încetat contractul de mandat şi pe al de muncă, de salariat

Jianu: care a fost suspendat..

Ciubo: pe durata mandatului!

Jianu: Si acum, încetând cel de mandat... cu aceeaşi zi a încetat si cel de munca (Rândurile de mai sus sunt distrugatoare pentru cei doi. Vorbim totuşi de juristul şef al CEO, care voia să fabrice un contract de munca, punând în fals pe el semnătura lui Medintu probabil, neştiind că în afara REVISAL nu există contract de muncă. Studii la ULIM-Morega!)

Acum e frumos:

Jianu: ... acum cat e acest dosar...n-am de ce.. dar după ce se soluţionează acest dosar..... exista o declaraţie a lui Medinţu că i s-au dat bani necuveniţi. Cu declaraţia aia, să se termine acest dosar, că nu pot acu..

preşedinte CS: asta nu se poate cere cât timp este.. este recunoaşterea greşelii.. (omul le mai întinde o nadă, pe care Jianu o înghite întreagă)

Jianu : ...existând acea declaraţie...că i s-au dat bani nelegal eu după aceea am 3 ani de la data plăţii..

La acest punct procurorul este necruţător: "Din înregistrarea ambientală de mai sus rezulta ca cei doi inculpaţi, concomitent cu încercările de a-l convinge pe preşedintele CS de necesitatea de a se pune de acord cu modul in care se va prezenta organelor de urmărire, încearcă să identifice şi o modalitate concretă de recuperare a sumei de bani date lui Medinţu Aurel - variantă care n-ar trebui luată în calcul în ipoteza că banii ar fi fost daţi legal."

Mai rar atâta prostie la doi oameni care se baga singuri cu capul in lat. Dar să continuăm cu înregistrările:

Preşedinte CS: Spuneai tu de treaba asta cu contractul de muncă .... e undeva o copie?

Jianu Dorina: E trecut şi contractul de muncă. E pus! ( Şefa juriştilor îl minte cu neruşinare pe preşedintele CS, cum că acel contract de muncă individual al lui Medinţu a fost pus la dosar la poliţie. Contractul urma, însă, sa fie fabricat după plecarea preşedintelui CS.)

Preşedinte CS: Independent de numărul pe care l-ar fi beneficiat, cum spuneai tu, de 18? (e vorba de salarii)

Jianu: 16.

Ciubo: Ori eu am negociat cu el 5! ( Cei doi tembeli uita sa spună că în CCM e vorba de 16 salarii medii, adică de maxim 48.000 lei, iar ei au aprobat 120.000 lei).

Preşedinte CS: Păi poate să iasă urat..... o chestie de genul asta.

Ciubo: Nu, nu ... io iţi spun, io, unul nu fac cum zic ei ...... M-am interesat io din sursele mele. Ei cu mine au ce au, să mă înlăture ............................... În calitatea care o ai tu tre' sa spui ..... domne' noi suntem CS, e treaba executivului ce-au făcut, plăţile ei le fac, iar ăştia ......io în locul tău, spun sincer .... io n-aş mai scrie nimic azi! Nimic ..... Bă băieţi! V-am spus data trecută, nu mă mai repet. Io zic să tratezi mai relaxat, adică băi băieţi ştiţi care-i treaba ...... io-s preşedintele CS-ului, nu-mi cereţi mie detalii de-astea, io am spus acolo, nu-mi amintesc, nu ştiu, da ce ba, eu emit 20 de decizii pe săptămâna, voi ce, aveţi impresia că .... ...

Preşedinte CS: Bine .... dacă.... asta e un punct de vedere, sigur ca da, merci mult.

Ciubo: Am vorbit cu Delia şi am chemat-o în birou cu madam Jianu .... uite de aia mi-am notat tot ce-am spus ..... urmează ca şi membrii CS-ului sa spună şi ei şi să mergem cu o chestie unitară .... că dacă toata lumea spune acelaşi lucru .....

Preşedinte CS: Şi i-ai informat pe ceilalţi membri?

Ciubo: Eu aşa ştiu că i-am informat.""

Mai sunt alte interceptări suculente prin care Ciubotarica se roagă de subordonaţi să-i confirme povestea. Unul dintre ei, disperat că la ora 18:30 seara, e chemat la instruire pentru declaraţia de a doua zi, sintetizează clar:

"Da mă iţi dai seama că înnebuneşte. Uite acu veni la mine la birou sa-I fac nişte documente ca mâine e chemat şi el unde-am fost io si ne ţinu şedinţă sa-i spunem ce a vorbit fiecare pe acolo...înţelegi?"

De prisos de spus că şedinţele de analiză zilnica a activităţii de producţie au fost desfiinţate.

Nu sunt eu vreun specialist, dar cred că preşedintele CS, Radu Cristian, ştia că e înregistrat. Omul scoate de pe cei doi papagali totul. Dialogul e o mostră de învăluire şi extragere de informaţii concomitent cu degajarea oricărei suspiciuni asupra propriei persoane. Cred că această tehnică nu poate fi nativă, ci vine în urma unor antrenamente specifice, nu la indemna oricui. Lucrul acesta confirmă unele din articolele mele anterioare. Atâta vreme cât se dau în primire unii pe alţii, nici o pagubă.

PS

Acţionarii de la Pandurii au fost de acord cu revenirea lui Condescu (mă rog, Golea, e tot aia), pentru că acesta umpluse oraşul că are un milion de euro sub pat, ca să-i dea la club. Asta deşi există două dosare penale pentru suspiciunea de furt, evaziune, spălare de bani făcute de Condescu. Se vede acum că n-are milionul. S-a început prăduiala.

Narcis Răducan primea 8.000 de euro pe luna, ca Preşedinte de Club Aceşti bani nu veneau de la CEO. CEO achită toate celelalte cheltuieli cu excepţia salariilor fotbaliştilor, antrenorilor principali, preşedintelui. Adică cheltuielile cu juniorii, transporturi, cazare, organizare. Salariile, inclusiv al său, erau din banii făcuţi de el. Condescu a lăsat salarii de 15 mii de euro la antrenori (Pustai) si 12.000 la jucători (Mingote). După spusele antrenorului Grigoraş, existau între patru si şase jucători portughezi, plătiţi fiecare cu mii de euro lunar, pe care el nu-i văzuse niciodată, nu călcaseră pe la echipă.

Într-un an Narcis a primit sub 100.000 de euro salariu.

În acelaşi an a produs următorii bani:

- Vânzare Hora 650.000 de euro (primul golgheter la Pandurii, adus gratis de Narcis)

- Vânzare Roman si Momcilovci 600.000 de euro, ambii in ultimul an de contract.

- UEFA- 400.000 euro pentru Săpunaru.

Astfel faţă de 20 milioane lei primite de Condescu de la CEO in 2012, datorită lui Narcis contribuţia CEO la Club s-a redus la 9 milioane.

Faţă de Condescu, care nu avea salariu, dar lua din club caţi bani voia, Narcis n-a furat nimic. A avut doar salariu.

Dar în curând voi veni cu multe surprize..

Articol preluat de pe blogul lui Laurenţiu Ciurel.

Articol preluat de pe blogul lui Laurenţiu Ciurel

Comanda carte
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
boromir.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

11 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9684
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7338
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3533
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0241
Gram de aur (XAU)Gram de aur409.9933

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb