IOAN RUS: "Moldova trebuie legată prin autostrăzi de Transilvania, altfel vor fi probleme sociale mari"

Moldova trebuie legată cu prioritate de Transilvania, prin autostrăzi, pentru că în caz contrar vor fi probleme sociale mari, deoarece judeţele din estul ţării se vor menţine la un nivel scăzut de dezvoltare, a spus ministrul Transporturilor, Ioan Rus. Domnia sa a precizat că legătura din Transilvania şi Moldova poate fi făcută prin două autostrăzi, prima fiind Braşov - Bacău, iar cea ce-a doua care să pornească de la Iaşi şi să ajungă la Autostrada Transilvania.

Ioan Rus a spus: "Pe autostradă noi avem de rezolvat toată ţara, când vom prioritiza în Programul Operaţional. Avem o problemă gravă cu tot ce înseamnă Moldova. Dinamica de dezvoltare a judeţelor din vestul ţării este mai mare decât a celor din est, iar dacă nu facem nimic şi nu prioritizăm o legătură între Moldova şi Transilvania, judeţele de acolo se menţin la un nivel de dezvoltare scăzut şi cu probleme sociale mari. Este inadmisibil pentru un stat naţional. Această legătură se poate face prin autostrada Braşov - Bacău şi una pe deasupra care merge de la Iaşi şi se opreşte pe Autostrada Transilvania. De îndată ce se termină dezbaterea publică a Master Planului pe transport şi vom avea Programul Operaţional, la finele lunii noiembrie, atunci prin acest program vor apărea şi prioritizările".

Potrivit acestuia, odată cu Programul Operaţional autorităţile vor şti pe ce sume pot conta pentru autostrăzi de la UE, de la bugetul statului, dacă se va recurge la concesiuni sau la parteneriate public-privat şi ce proiecte vor putea fi începute.

La începutul lunii, Ioan Rus a prezentat Master Planul general de transport al României în faţa comisiilor parlamentare de transporturi, care cuprinde toate intervenţiile în infrastructură pentru 2014-2030.

Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu - Braşov (103 km), Ploieşti - Comarnic (49 km), Craiova - Piteşti (115 km), Comarnic - Braşov (54 km), Braşov - Bacău (158 km) şi Gilău - Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde euro fără TVA, potrivit unui document de sinteză furnizat de Ministerul Transporturilor.

În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

"O să avem dezbateri, discuţii pro, contra, în următoarele trei săptămâni, să zicem 20 de zile, după care vom începe să punctăm, să transformăm acest Master Plan în Programul Operaţional. Îl vom prezenta Guvernului, iar Guvernul va decide şi atunci, în Guvern, vom şi etapiza: cu asta începem, cu ailaltă în 2019, cu ailaltă în 2021, etcetera", declara Rus.

România avea, la finele anului trecut, 644 km de autostradă, 16.466 km de drumuri naţionale, 35.587 km de drumuri judeţene şi 32.190 de drumuri comunale. Potrivit documentului, în România nu există drumuri expres.

• Ioan Rus: "Discutăm cu o companie chineză pentru o linie de tren de mare viteză Bucureşti-Iaşi, eventual Chişinău"

În această săptămână vor avea loc discuţii cu o companie chineză pentru realizarea unei linii de tren de mare viteză pe ruta Bucureşti-Iaşi, cu posibilitate de extindere până la Chişinău, a mai spus Ioan Rus, adăugând: "În 15 octombrie avem prima discuţie solidă cu o companie chineză. Va fi o discuţie cu experţi, pentru că studiul de fezabilitate pentru o linie de tren de mare viteză nu e acelaşi cu studiul pentru o cale ferată normală. Ce avem noi în studii trebuie reactualizat de către cei care ar intra în această competiţie, de la cei 160 km pe oră, maximum ce avem noi, când arată într-un fel infrastructura, la 300 de km pe oră, când e un alt studiu de fezabilitate şi un alt proiect tehnic. Experienţa noastră de a face proiecte pentru trenuri care merg cu 300 de km pe oră nu este extrem de mare". Potrivit ministrului, citat de Agerpres, există posibilitatea ca linia de mare viteză să fie prelungită până în Republica Moldova, la Chişinău.

"Discuţia pe această variantă a fost Bucureşti-Iaşi şi dacă şi Guvernul Republicii Moldova va achiesa la o astfel de negociere să se facă Bucureşti-Chişinău", a completat ministrul Transporturilor.

• Preşedintele ACAROM: "Autostrada Sibiu - Piteşti este necesară ca aerul pentru economia ţării"

Preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Constantin Stroe, a cerut recent, autorităţilor sibiene, sprijin pentru realizarea autostrăzii Sibiu - Piteşti, care, în opinia sa, "este necesară ca aerul pentru economia ţării".

Domnia sa a spus: "Această autostradă Sibiu - Piteşti, Piteşti -Sibiu (...) este necesară ca aerul pentru economia ţării. Criteriile pe care s-a stabilit acest Master Plan nu sunt complete, trebuie să ia în calcul ponderea mijloacelor de transport care circulă pe drumul spre Sibiu. Nu am nimic, iubesc turismul. Să se facă turism pe Valea Prahovei".

Prezent la inaugurarea celei de a treia hale de producţie a fabricii franceze SNR Rulmenţi de la Sibiu, Stroe a insistat că în prezent, în industria auto din România, există trei motoare: Dacia, Ford şi producătorii integraţi gen SNR Rulmenţi.

Directorul general al Dacia, Nicolas Maure, a afirmat că realizarea unei legături rutiere moderne între Piteşti şi Sibiu ar fi foarte importantă pentru creşterea competitivităţii uzinei de la Mioveni. "Am avea o reducere a costurilor de transport cu 30 de euro pe fiecare maşină, dacă am avea o cale de acces de tip autostradă pe ruta Piteşti-Sibiu-Arad. Pentru noi este, bineînţeles, foarte important să avem acest acces rapid la frontieră cât mai repede posibil, dacă este posibil înainte de 2020", a declarat Nicolas Maure.

Tronsonul de autostradă dintre Piteşti şi Sibiu ar putea fi realizat în două etape, în prima etapă ca drum expres cu termen de deschidere în anul 2018, a afirmat joi ministrul Transporturilor, Ioan Rus, după discuţiile purtate de autorităţile din Argeş şi reprezentanţii administraţiei şi sindicatelor de la Dacia.