Iohannis a spus "pas" inaugurării scutului de la Deveselu

BOGDAN OPREA, FOST PURTĂTOR DE CUVÂNT AL LUI TRAIAN BĂSESCU:

"Preşedintele Klaus Iohannis a ales: Ritm mai lent în procesul de apropiere de SUA"

Preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, şi-a definit astăzi (n.r ieri) fără echivoc viziunea de politică externă: ritm mai lent în procesul de apropiere al României de Statele Unite ale Americii, a declarat, ieri, Bogdan Oprea, fost purtător de cuvânt al lui Traian Băsescu, adăugând: "Ce s-a făcut până acum şi nu mai poate fi oprit sau încetinit (vezi Scutul antirachetă de la Deveselu) trebuie tratat cu indiferenţă diplomatică, în rest, declaraţii pline de vorbe pompoase şi bine meşteşugite că, oricum, nu valorează nimic.

Multe dintre gafele făcute până în prezent, chiar şi deşănţatul turism alături de soţie cu săptămâna prin vizite de stat şi oficiale, îi pot fi trecute cu vederea la o adică, aşa ceva, însă, este făcut cu bună ştiinţă şi ne repoziţionează pe noi, ca ţară, în raport cu Statele Unite ale Americii. Uitaţi-vă ce declaraţii fac oficialii americani prezenţi acum la Deveselu... răspunsul României, prin cel mai important reprezentant al ei, ales direct de popor, este absenţa!"

•

NATO şi autorităţile noastre spun că scutul este defensiv, Rusia are altă părere

Sistemul Aegis Ashore din România nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având rol strict defensiv, a declarat, ieri, preşedintele Klaus Iohannis, la Cotroceni, menţionând: "Fără a pierde din vedere necesitatea unui răspuns adecvat la evoluţiile din vecinătatea sudică, am accentuat în mod deosebit aşteptările pe care le are România de la Summitul NATO. Este importantă asigurarea unei prezenţe credibile şi predictibile a forţelor aliate pe flancul estic, cu realizarea echilibrului între dimensiunea nordică şi cea sudică a flancului estic.

În acelaşi context, ne dorim stabilirea cadrului unei prezenţe aliate navale permanente la Marea Neagră - bineînţeles, cu respectarea prevederilor Convenţiei de la Montreux. De asemenea, consider oportună agrearea unei soluţii pentru derularea de activităţi comune de instruire a forţelor aliate în regiune.

Atunci când vine vorba de misiunea sa fundamentală - aceea a apărării colective - NATO trebuie să demonstreze permanent unitate, solidaritate şi determinare. România va continua să acorde o importanţă deosebită includerii Mării Negre în toate procesele aliate de evaluare, astfel încât provocările de securitate din regiune să fie analizate de o manieră corectă şi cuprinzătoare".

Jens Stoltenberg, Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice, a declarat, ieri, că NATO a reacţionat în mod decisiv la un mediu de securitate schimbat şi mai dificil: "Ne-am sporit prezenţa în partea estică a Alianţei noastre inclusiv aici în România. România găzduieşte un nou mic sediu aici, în Bucureşti, pe care l-am vizitat împreună cu dumneavoastră anul trecut şi aţi activat Comandamentul Multinaţional Divizia Sud -Est care este acum testat şi aştept cu nerăbdare să îl vizitez (...). Ambele facilităţi ne vor spori abilitatea de a planifica, de a efectua exerciţii şi de consolida prezenţa forţelor, dacă este necesar, şi vom face şi mai mult. Nu pentru a ameninţa pe cineva, ci pentru a ne proteja naţiunile, pentru că Rusia a schimbat graniţe prin forţă şi continuă să îşi intimideze vecinii. În acelaşi timp, vom menţine canalele de dialog deschise cu Rusia, în special în vremuri tensionate, transparenţa şi predictibilitatea sunt importante pentru a reduce riscul unor calcule greşite şi accidente".

Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg, a mai spus: "Acest sistem nu se referă la Rusia, nu este îndreptat împotriva Rusiei, iar atât condiţiile fizice, cât şi geografia fac imposibil ca acest sistem să submineze Rusia. Este tehnic imposibil să doboare rachete balistice intercontinentale ruseşti. Aşadar, este un sistem care este îndreptat împotriva unor ameninţări care vin din afara zonei euroatlantice. Noi am fost foarte transparenţi faţă de ruşi în ceea ce priveşte planurile noastre privind acest sistem, deci nu văd niciun motiv pentru ca acesta să intensifice tensiunile. Iar ameninţările din partea Rusiei sunt nejustificate şi iresponsabile. Ruşii ştiu că este un sistem care nu este îndreptat împotriva Rusiei (...) NATO nu doreşte o confruntare cu Rusia, nu ne dorim un nou Război Rece şi vom continua să depunem eforturi pentru o relaţie mai constructivă cu Rusia şi considerăm că nu există nicio contradicţie între o apărare puternică, un comportament predictibil şi puternic din partea NATO şi în acelaşi timp ne dorim un dialog transparent şi reducerea riscurilor pentru că vedem că o prezenţă crescută la graniţele noastre creşte riscurile de accidente şi incidente. Am văzut doborârea avionului rus asupra Turciei, incidentele din Marea Baltică, am asistat la un comportament nesigur al aeronavelor ruseşti în preajma navelor americane. Deci avem nevoie de această combinaţie de putere şi angajament politic."

Premierul Dacian Cioloş a declarat la ceremonia de inaugurare că scutul antirachetă respectă prevederile Cartei ONU şi este destinat exclusiv apărării legitime împotriva ameninţării cu rachete balistice, nefiind îndreptat împotriva cuiva anume.

Şi adjunctul secretarului Apărării al SUA, Robert Work, a arătat, la rândul său, că unitatea de la Deveselu "întăreşte capacităţile defensive ale NATO" şi, împreună cu cea din Polonia, face parte dintr-un sistem defensiv care respectă "în totalitate" actualul regim de control al armamentelor.

Kremlin: Desfăşurarea scutului antirachetă american în România - "'ameninţare'' pentru Rusia

Desfăşurarea scutului antirachetă american în România este o "'ameninţare'' pentru Rusia, iar Moscova adoptă contramăsuri împotriva apărării antirachetă a SUA în Europa, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează agenţiile internaţionale de presă, citate de Agerpres.

Oficialul rus a explicat: "Indubitabil, desfăşurarea sistemului antirachetă american este cu adevărat o ameninţare pentru securitatea Federaţiei Ruse. Întrebarea nu este dacă vor fi luate, sau nu, măsuri; sunt luate măsuri pentru a menţine securitatea Rusiei la nivelul necesar. Daţi-mi voie să vă amintesc că însuşi preşedintele (Vladimir Putin) s-a întrebat în mod repetat împotriva cui funcţionează acest sistem şi împotriva cui va funcţiona el în viitor? (...) Nu este nimic nou. Această activitate, acest proces de activare a sistemului de apărare antirachetă este bine cunoscut. Toate agenţiile noastre de resort, care se ocupă cu menţinerea apărării şi a securităţii ţării, sunt familiarizate cu aceste planuri (...)

La început au existat lungi explicaţii indicând o potenţială ameninţare cu rachete dinspre Iran. Ne amintim toţi bine acele declaraţii făcute la diverse summituri ale NATO, de la Washington şi din capitale europene. Acum ştim că situaţia implicând Iranul s-a schimbat în mod esenţial. Însă întrebările puse în mod repetat de la Moscova, inclusiv cele din partea preşedintelui Putin, îşi păstrează relevanţa".

Potrivit Interfax, citată de Reuters, Ministerul Afacerilor Externe din Rusia a anunţat că instalarea de către SUA a unui scut antirachetă în România, care urmează să devină operaţional reprezintă o încălcare a Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF).

Tratatul INF, semnat de SUA şi URSS în 1987, cere ca ambele ţări să elimine toate rachetele de croazieră şi balistice nucleare şi convenţionale cu o rază de la 500 până la 5.500 km care pot fi lansate de la sol, nota sursa citată.

Cioloş: "A fost iniţiativa noastră să avem o prezenţă navală sporită a NATO la Marea Neagră"

Premierul Dacian Cioloş a declarat ieri, la Deveselu, că ţara noastră a fost cea care a insistat asupra sporirii prezenţei NATO în Marea Neagră şi că poartă discuţii avansate cu Bulgaria şi Turcia pentru a asigura această prezenţă.

Cioloş a menţionat: "Suntem conştienţi că, pentru ca această structură să existe, este necesară implicarea altor parteneri decât România în Marea Neagră. Avem discuţii destul de avansate şi cu vecinii bulgari şi cu prietenii noştri turci pentru a construi împreună această prezenţă. Odată ce această prezenţă cu rol în primul rând de exerciţiu este construită, sperăm să avem participarea şi a altor aliaţi la aceste exerciţii. Intenţia noastră este de a prezenta acest proiect la Summitul de la Varşovia, un subiect pe care l-am mai discutat şi eu şi domnul preşedinte (Klaus Iohannis - n.r) cu domnul secretar general (al NATO - n.r.)".

Robert Work (SUA): "România este un aliat de nădejde"

Secretarul adjunct al Apărării al SUA, Robert Work, a declarat ieri, la Deveselu, că sistemul este "o altă realizare importantă" în relaţiile dintre România şi SUA, iar "România este un aliat de nădejde".

Oficialul a mai spus că din 2013, de la inaugurarea lucrărilor la amplasamentul de la Deveselu, "multe s-au schimbat în această regiune şi pretutindeni în lume", iar Europa şi NATO se "confruntă cu un context de securitate semnificativ schimbat şi mai complex", pentru abordarea noului mediu de securitate fiind necesară "o alianţă mai capabilă".

Secretarul adjunct al Apărării al SUA a precizat: "Ne aflăm într-un punct de cotitură în peisajul strategic. Ca parte a acestui peisaj Europa - şi prin extensie NATO - se confruntă cu un context de securitate semnificativ schimbat şi mai complex decât cel cu care ne confruntam în 2013. Abordarea noului mediu de securitate va face necesară o alianţă mai capabilă - una care continuă să evolueze şi să se adapteze la ameninţări, atât vechi cât şi noi, pentru a asigura securitatea transatlantică. Acum, când ne apropiem de Summit-ul NATO de la Varşovia, este esenţial ca Alianţa să continue să demonstreze unitate şi solidaritate".

Acesta şi-a exprimat aprecierea pentru angajamentul autorităţilor române de a creşte bugetul apărării la 2% din PIB până în 2017 şi a adăugat că România este printre ţările cu "cele mai importante contribuţii" la misiunea din Afganistan, unde sunt circa 650 de militari români. Work a menţionat şi faptul că România contribuie şi la misiuni de menţinere a păcii în plan global şi regional şi "este un lider cheie în regiunea Mării Negre".

Motoc: "Comandamentul NATO de la Bucureşti, piesă-cheie în măsurile de descurajare şi apărare ale Alianţei"

Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est reprezintă o piesă-cheie în măsurile de descurajare şi de apărare ale Alianţei Nord-Atlantice în ceea ce priveşte prezenţa avansată pe flancul estic, a declarat ieri ministrul Apărării, Mihnea Motoc.

"Mai sunt mai puţin de două luni până la Summitul de la Varşovia, unde aşteptăm decizii importante în privinţa posturii robuste de descurajare şi de apărare a Alianţei în privinţa prezenţei aliate avansate la flancul estic. În acest context, comandamentul nostru este o piesă-cheie în toate aceste măsuri. A venit să asigure dislocarea forţelor aliate în regiune, realizând conexiunea dintre forţele NATO şi forţele naţionale", a afirmat Motoc.

Şeful diplomaţiei române, Lazăr Comănescu, a arătat că prezenţa secretarului general al NATO la Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est evidenţiază faptul că deciziile din Ţara Galilor de acum doi ani se implementează.

Comănescu a precizat: "În egală măsură, prezenţa domnului secretar general e legată de un alt eveniment cu înaltă semnificaţie (...) - inaugurarea facilităţii de apărare antirachetă de la Deveselu, care la rândul ei este o componentă importantă în efortul de consolidare a capabilităţilor Alianţei Nord-Atlantice de a face faţă riscurilor tot mai complexe la adresa securităţii. Aceste riscuri nu numai că persistă, dar ele devin tot mai complexe în mod deosebit în flancul estic al NATO. Or, baza de la Deveselu este o componentă care sunt convins că va contribui la întărirea acestor capabilităţi".

Ponta: "Guvernul Cioloş nu are niciun merit la Deveselu"

Fostul premier Victor Ponta susţine că ar fi fost "absolut normal" ca la momentul inaugurării sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu să fie invitaţi cei care "chiar au avut o contribuţie", făcând referire la foşti miniştri ai Afacerilor Externe şi Apărării.

Victor Ponta a scris pe Facebook: "Este prima dată când nu e cazul să îl mai iert pe Dacian Cioloş, pentru că în acest caz mitocănia este prea evidentă (şi credeam că nu îl caracterizează)! Având în vedere faptul că el, personal, şi Guvernul său nu au absolut niciun merit legat de proiectul de la Deveselu, dar şi faptul că aliaţii NATO şi cei americani ştiu foarte bine cu cine au luat decizii şi cu cine au lucrat din 2011 până acum, era absolut normal să invite la momentul de inaugurare pe cei care chiar au o contribuţie la asta!".

El îi transmite lui Cioloş că aşteaptă scuze pentru "această gafă total impardonabilă": "Sper că domnul Cioloş nu suferă de boala numită «Iohannită» - adică să îţi asumi ce fac alţii doar pentru că tu eşti total incapabil să faci ceva! Dacă pe Băsescu, pe Gabi Oprea şi pe mine nu îi dă voie Iohannis să ne invite (după ce a fost prins că a furat o casă, nici eu nu vreau să mă afişez cu el, că mă compromit), cel puţin pe Mircea Duşa, Titus Corlăţean şi Bogdan Aurescu era de bun simţ să îi văd la ceremonie! Dacian, aştept cu încredere ca pentru această gafă total impardonabilă să îţi prezinţi scuzele cuvenite! Să nu mă dezamăgeşti, te rog!".